În România, cultura și educația sunt Cenușăresele fie că vorbim despre resurse, fie că vorbim despre expunere și promovare. Ca scriitor, odată ce cartea a ieșit în lume, începe o călătorie care, de cele mai multe ori, nu e pe măsura cărții, ori a așteptărilor autorului. Se instalează un soi de depresie post-natală pentru autor, se lucrează cu psihicul autorului pentru a depăși momentul, pentru a rupe cordonul ombilical. Gata, cartea a plecat în lume. Are soarta ei.
În spațiul românesc, soarta unei cărți e delicată. Dacă mai adaugi la acest context poziționarea geografică – a fi sau a nu fi în București, și mai adaugi și pandemia, atunci ai un adevărat cocktail Molotov. M-am gândit să recomand aceste două cărți ale unor scriitori timișoreni care au fost văduvite de pandemie. Au trecut pe sub radarul cultural, la aceea vreme total bulversat. Lumea culturală a fost la aceea vreme greu încercată. Nu este spațiul de discuție pe acest subiect într-o rubrică de recomandări de cărți. O listă de cărți scăpate prin năvodul pandemiei în mod sigur e mult mai cuprinzătoare decât aceste două.
Viaţa şi întoarcerea unui Halle, de Alexandru Potcoavă, publicată la editura Polirom, și Fericit cel iubit de tine, de Gabriel Timoceanu, publicată de Editura Paralela 45, sunt două exemple elocvente nu doar pentru că au căzut victime ale pandemei, dar și pentru că slaba lor receptare în totală disproporție cu valoarea lor este și o reflectare a acestei vechi situațiuni – centrul și marginea.
Avem o întreagă istorie literară a acestui centru-margine. Subiectul ar merita o discuție în sine. Aceasta este și nu este o problemă. Se pot invoca cărți și scriitori care dezmint această punere în contrast, după cum s-ar putea invoca și cazuri care o susțin. Până la o hermeneutică a centrului și marginii, luați aminte de recomandarea noastră de carte.
Viața și întoarcerea unui Halle, de Alexandru Potcoavă, editura Polirom, 2019
https://polirom.ro/ego-proza/7160-viata-si-intoarcerea-unui-halle.html
Cartea se bucură de o prezentare pe coperta a 4-a semnată de Radu Pavel Gheo. „Saga de familie, bildungsroman și epopee istorică, Viața și întoarcerea unui Halle este povestea unui timișorean născut în Austro-Ungaria și devenit după 1918 cetățean român. Prin ochii lui de contabil și, mai apoi, de administrator de hotel ni se conturează o frescă inedită a Timișoarei din perioada interbelică. Deși tihnit și cosmopolit, orașul n-a fost ferit de turbulențele ideologice din anii ’30, care au provocat tensiuni între etniile conlocuitoare. Viziunea lui Halle Rezső asupra evenimentelor ce culminează cu rebeliunea legionară și atacul Reich-ului împotriva Iugoslaviei ilustrează cu realism și o ironie «la firul ierbii» această lume tulburată, căci în hotelul unde lucrează protagonistul sînt cazați în 1940 ofițerii Wehrmacht-ului, sosiți în Banat cu Misiunea militară germană.
Perspectiva obiectivă, uneori tăioasă, alteori încărcată de un umor negru, e asigurată și de faptul că Halle e un evreu convertit la creștinism. Asta îl situează între lumi care îl resping deopotrivă. În toiul celui de-al Doilea Război Mondial, dat afară din serviciu din pricina legilor antisemite, Halle se refugiază în Ungaria, unde i se mai permite încă să muncească, însă își lasă familia acasă. Ia cu el, pe lîngă propriile povești, și pe cele ale soției cu origini elvețiene și maghiare și le împărtășește colegilor din lagărul în care ajunge în 1944, atunci cînd statul ungar îi strînge și pe evreii botezați, trimițîndu-i la muncă forțată. Halle Rezső dispare în război. Întoarcerea sa, îndelung așteptată de familie, se produce prin rememorările unui supraviețuitor din lagăr și ale fiicei Julianna, într-un roman de o intensitate dureroasă semnat de strănepotul său.”
Fericit cel iubit de tine, de Gabriel Timoceanu, Editura Paralela 45, 2019
Cu o prezentare de coperta a 4-a semnată de Robert Șerban: ”Iată jurnalul unui Don Quijote care-și folosește lancea nu ca să lupte cu cineva (nici măcar cu o eoliană), ci ca să vâslească, pur și simplu, cu ea, în timp ce barca i se scufundă, încet, încet, de la o zi la alta. De la o noapte la alta.
Când își mai trage sufletul, Gabriel scrijelește cu vârful lăncii pe pereții amărâtei lui de bărci propria poveste, și o face crud, autentic, resemnat, cu un umor și o autoironie care ba îți încletează fălcile și îți scrîșnesc dinții, ba te fac să râzi cu lacrimi. Foarte puțini avem curajul să gândim despre noi așa cum scrie Timoceanu aici despre sine.”
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
