Președintele Klaus Iohannis, care și-a anunțat oficial candidatura pentru a ocupa poziția de secretar general al NATO, competiție în care se află și Mark Rutte, premierul Olandei, spune că „decalogul” său privind viziunea pentru viitorul Alianței Nord-Atlantice a fost „foarte bine primit” de reprezentanții statelor aliate.
Iohannis a făcut declarații pe această temă joi, 21 martie 2024, în timp ce se află la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, unde a răspuns întrebărilor primite din partea jurnaliștilor.
„Decalogul a fost foarte bine primit și cred că nu este niciun secret că am avut discuții bilaterale cu aliații și mulți consideră că am venit exact cu temele importante. Sigur, în discuțiile bilaterale au avut și întrebări legate de alte teme. Până acum am avut discuții foarte bune”, a declarat Iohannis.
„Aceste poziții vor fi exprimate de state respective, de reprezentanții lor, nu de mine. Despre aceste chestiuni nu se prea fac declarații, decât în formatul NATO. Dar pot să vă spun că sunt discuții foarte bune, iar cu premierul Rutte ne întâlnim la fiecare Consiliu și summit și discutăm. Avem o relație absolut normală, niciunul dintre noi nu dorește ca prin această competiție să se strice proiecte sau relații care au fost construite în ani. Dimpotrivă”, a mai declarat Iohannis.
Întrebat de jurnaliști ce crede că îl diferențiază de contracandidatul său Mark Rutte, Klaus Iohannis a precizat: „Cred că ne deosebește geografia, istoria și cu siguranță și abordările noastre sunt ușor diferite în ceea ce privește viitorul NATO”.
În data de 12 martie, președintele Iohannis şi-a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă susținută la București, că își depune candidatura pentru a ocupa poziția de secretar general al NATO. Declarația a fost făcută în contextul în care premierul olandez Mark Rutte era considerat favorit pentru postul de secretar general al NATO.
La scurt timp de la acest anunț, Klaus Iohannis a prezentat un „decalog” privind viziunea sa pentru viitorul NATO într-un editorial publicat de Politico.
Ungaria a fost prima țară care și-ar fi exprimat oficial sprijinul pentru Klaus Iohannis, fiind cunoscut faptul că premierul Viktor Orban a criticat în repetate rânduri deciziile Guvernului olandez.
Pe de altă parte, la scurt timp după anunțul lui Iohannis, România a notificat NATO că intenționează să-l propună pe Klaus Iohannis secretar general al Alianței, în contextul în care SUA, Marea Britanie și Franța anunțaseră oficial că-l susțin pe Rutte.
Numele lui Klaus Iohannis a mai fost vehiculat pentru a-i urma la șefia NATO lui Jens Stoltenberg, în trecut. Înainte ca mandatul actualului secretar general al NATO să fie prelungit, președintele era pe lista posibililor succesori. De altfel, în 2022, președintele Klaus Iohannis nu a exclus posibilitatea de a fi succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO.
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
