Ramona Strugariu este copreședinta Partidului REPER și eurodeputată Renew Europe în mandatul 2019-2024, cu o experiență de aproape 10 ani în politici publice europene. Conform organizațiilor independente de analiză (VoteWatch Europe, EU Matrix), Ramona Strugariu se află în topul celor mai influenți politicieni din Parlamentul European: top 5 europarlamentari în domeniul justiției, afacerilor interne și migrației, top 15 buget și top 20 afaceri instituționale şi constituționale. În aprilie 2024, publicația Politico a plasat-o pe poziția 5 din 705, în clasamentul tuturor europarlamentarilor pentru că a depus și cosemnat cele mai multe amendamente din această legislatură, 10.427. Totodată, în 2020, Ramona Strugariu s-a plasat pe locul doi ca activitate legislativă în Parlamentul European, la numărul de propuneri formulate la diverse rapoarte. Ramona Strugariu candidează în acest an și la alegerile locale din Cluj, lucru care a trezit suprinderea multora. Pentru a discuta sensul politicii și motivele care au determinat-o să urmeze drumul unei candidaturi locale, am provocat-o la un nou interviu. Răspunsurile ei pot fi citite în rândurile care urmează.
Ați spus că credeți în faptul că politica este locul din care oamenii pot face cel mai mult bine. Cum vă explicați faptul că în politică nu mai intră oameni buni. Sau, în fine, ca să nu generalizez, intră prea puțini?
Ramona Strugariu: Cred că sunt explicații destul de simple după toți acești ani în care am simțit direct ce înseamnă, de fapt, politica și am intrat, la rândul meu, cu mult optimism și entuziasm și cu o doză bună de naivitate, neștiind exact ce mă așteaptă. Politica e un spațiu în care, dacă ești corect, nu faci bani cu lopata, e un spațiu în care viața ta personală aproape nu mai există și trebuie să conștientizezi și să-ți asumi acest lucru, e un spațiu în care e mult de muncă, pe care trebuie s-o faci cu drag și cu pricepere. Trebuie să te și înconjori de oameni buni, care să lucreze împreună cu tine în acele domenii în care ți-ai asumat că faci lucruri, pentru că nu ești tu cel mai deștept și nici nu te pricepi la toate. Trebuie să mai fii și foarte vigilent în a consulta experți și de a avea curajul de a te expune public când faci lucrurile astea. Da, este un domeniu în care, dacă nu ai credința că tu trebuie să aperi interesul public și nimic altceva, nu prieteni, nu găști, nu grupuri de interese, nu propria piele, nu prea ai ce căuta. Și acum tragem linie și ne gândim câți dintre oamenii politici de astăzi sunt așa și procedează astfel. Pe de altă parte, cine ar fi dispus să renunțe la un parcurs profesional solid, la viața de familie, la viața personală și cine ar fi dispus să suporte o presiune constantă, cu foarte multe atacuri, unele personale? Sunt puțini oameni dornici de asta, cred… În lume mai ales sunt locuri în care e mult mai normală viața de politician, în care oamenii au mai multă încredere în cei care îi reprezintă, sunt țări în care școala pentru politicieni e foarte serioasă și mă gândesc la expertiza pe care o pot dobândi în cadrul unor școli solide de administrație publică, științe politice, unde oamenii chiar respect formarea ta. E o situație cu mult diferită decât cea în care cineva a fost șoferul unui politician, de pildă, și a ajuns, la rândul lui, un mare politician. Așa că noi nu trebuie să renunțăm la ideea de a convinge oameni buni să facă pasul către politică, dar, în același timp, noi să ne educăm mult mai serios ca societate în a înțelege că politică, de fapt, facem toți. În fiecare școală care cade, în fiecare perete care se dărâmă pe un copil în clasă e politică, într-un fel sau altul. Fiecare incident groznic care s-a întâmplat undeva pentru că, în lanțul acela de responsabilități, cineva nu și-a făcut treaba, ține de politică. Calitatea vieții, de la apa pe care o bei, aerul pe care îl respiri și drumurile pe care mergi, ține de politică. Și că, până la urmă, oamenii sunt cei care, în cele din urmă, pot taxa direct incompetența și nesimțirea. Că nu există un instrument mai puternic decât votul pe care să-l ai de îndemână în această poveste.
Am fost surprinsă să aflu că dumneavoastră veți candida anul acesta la alegerile locale de la Cluj-Napoca, la primăria de acolo. Aș vrea să ne explicați cum și de ce.
Ramona Strugariu: Au fost validate recent candidaturile noastre la Cluj, la primărie, la consiliul local și județean. Eu am spus întotdeauna că nu învăț tot ce am de învățat, dacă nu aplic experiența asta pe care o am în proiecte internaționale, și acasă. Și cred că Clujul e un loc bun să fac asta și să facem asta într-o echipă cu colegii mei din REPER.
Dar de ce nu ați optat să faceți asta chiar acasă, în zona Moldovei, de unde proveniți?
Ramona Strugariu: Cred că, în primul rând, aici oamenii sunt mult mai deschiși și rezonează mult mai bine cu ce aș putea eu aduce ca experiență și contacte la nivel european, ca să putem să facem lucruri. Și, într-un spațiu așa cum e Clujul, destul de supra-saturat de eternitatea unor mandate, deja oamenii vor să vadă cum ar arăta nivelul următor al politicii. Și m-am gândit că eu, dacă mâine candidez în Moldova, la Bârlad, ce pot face acolo cu ce am ca resursă și experiență? Ca să putem schimba în bine viața oamenilor. Și e destul de puțin ceea ce pot face acolo astăzi, într-un spațiu foarte capturat, în care am avut dezamăgirea să aflu că un primar liberal de acolo a făcut foarte repede trecerea la PSD. Și atunci m-am întrebat unde pot avea cea mai mare contribuție. Acesta a fost un criteriu. Un alt criteriu important este că, după ani trăiți în diaspora, locul și oamenii care m-au determinat să iau în calcul întoarcerea acasă, care e marcată, practic, prin această candidatură, a fost Clujul. Și da, sunt în Cluj, cu buletin de Cluj și chiar cu angajament pentru candidatura asta. Sunt mulți oameni aici despre care știu că ar rezona cu propunerile noastre politice, dincolo de candidatura mea. Și e al doilea bazin electoral important din țară și cred că principalul nostru bazin electoral, ca propuneri politice și ca viziune. Aici avem oamenii cei mai deschiși și receptivi la agenda noastră politică. Aici i-am văzut, i-am simțit, am discutat cu ei, așteaptă lucruri și nu sunt resemnați. Ba dimpotrivă. Și e adevărat că a fost o decizie rapidă și, după o evaluare cu echipa, am asumat asta. Nu există opoziție la Cluj, într-un bazin electoral atât de important, de semnificativ. Nu există structurată o platformă a opoziției cu figuri politice marcante, care să poată pune pe masa o alternativă la ceea ce se întâmplă acolo.
Și care e principalul lucru pe care v-ați propus să-l faceți la Cluj, în varianta în care câștigați la locale primăria? Care e obiectivul cel mare, planul cel mare al proiectului?
Ramona Strugariu: Am un proiect pentru Cluj care nu ține doar de un mandat. Trebuie să discutăm despre Cluj în galeria orașelor europene care performează. Fără cârpeli, fără amânări, fără promisiuni mari de finanțări care nu se concretizează, cât se poate de lucid, aș spune eu, și cu ambiția de a duce Clujul în acest top european real. În care chiar ne pasă de calitatea aerului și vieții. Pentru că Clujul este statistic cel mai poluat oraș din România, după cum apare în diverse analize, și chiar din Europa. Pe de altă parte, este, din păcate, foarte puțin conectat la noile reguli de mobilitate urbană, infrastructură mare, pentru că nu are nici astăzi o centură ocolitoare, fapt care încet sufocă orașul și oamenii se plâng foarte serios de lucrul acesta. În al doilea rând, nu are ambiția de a fi unul dintre campionii economiei circulare din UE și eu cred că poate să facă asta. Mai mult, oamenii se plâng în continuare de faptul că miroase foarte tare a gunoi, că trăim că Pata Rât-ul lângă noi, e o mare problem asta a mangementului deșeurilor. Au început niște programe de colectare, selectare și reciclare a deșeurilor, dar foarte timid față de ce poate Clujul și de dezvoltarea economică de aici. Pe partea asta, în ciuda dezvoltării economice extraordinare, partea asta e deficitară. Și eu cred că putem duce orașul ăsta într-un punct în care el să fie exemplu de performanță în UE și am și resursele cu care să pot face asta, și conexiunile europene, și expertiza la care a acces, și determinarea de a face un model real, nu pe hârtie, la nivel european. Ca să arătăm că România poate să aibă astfel de modele la nivel european. Vreau să pot spune, la un moment dat, că da, Clujul este model în UE. Și sunt multe orașe din UE care au reușit asta cu o bună guvernare locală. Mă uitam la orașele europene verzi, la Vilnius, de exemplu, pentru că a făcut niște lucruri simple, angajând resurse pentru calitatea aerului, a spațiilor verzi, pentru performanță în acest sens. Valencia și-a propus ca 97% dintre locuitorii ei să trăiască la maxim 300 de metri de un spațiu verde. Pentru că ține de calitatea vieții oamenilor și a reușit asta. Și trăiesc după standarde internaționale și sunt un model de urmat la nivel european. Și cred că trebuie ca și Clujul să facă asta și cred în acest proiect pentru clujeni. Cred că putem să ajungem la rezultate similare împreună.
Articol susținut de Renew Europe
Media Quality este o publicație generalistă, focusată pe dezvăluiri, interviuri, reportaje, anchete, investigații de presă și știri de interes general, care își propune să pună calitatea înainte de toate.
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară