PE CÂMPUL DE LUPTĂ. Povestea lui Getotac, unul dintre voluntarii români care luptă pentru cauza ucraineană

Publicat:

Distribuie articolul:

De aproape un an, un român, consultant de securitate informatică, își petrece aproape fiecare zi pe frontul din Ucraina și trăiește fiecare misiune cu gândul că apărând Ucraina, își apără țara. Știe de prin 2017, urmărind activitatea hackerilor ruși, că în Europa avea să izbucnească un conflict militar. De atunci și-a pus problema de a se pregăti pentru asta și de se implica personal, în caz de nevoie.

Deși era destul de tânăr în vremea comunismului românesc, bărbatul își amintește cum s-a simțit atunci, iar gândul că Rusia ar mai putea avea influență asupra țării lui îl sperie mai tare decât perspectiva de a-și petrece fiecare zi în zgomotul asurzitor al câmpului de luptă. Așa că din luna februarie a anului trecut a plecat în Ucraina și s-a dedicat construirii unui grup de luptă format exclusiv din vorbitori de limbă română. Un grup de luptă care se numește Getica și care pune laolaltă bărbați cu experiență în conflicte militare, uniți de aceleași valori, principii și priorități.

Lui îi vom spune, din considerente de protecție personală, Getotac. Și îi vom expune povestea așa cum el ne-a prezentat-o, în cadrul unei lungi discuții despre experiența câmpului de luptă și despre cauza ucraineană. 

Sunt un consultant de securitate informatică, am colaborat cu diverse servicii de informații, am fost activ într-o țară europeană, nu contează care, am fost analist. Problema rusă o cunoșteam destul de bine încă din 2017, și mă refer la problemă din perspectiva securității cibernetice. Noi vedeam activități de atac din partea hackerilor sponsorizați de către guverne și care, în anumite cazuri, puteau fi relaționați imediat cu Rusia, pentru că făceau greșeli în a ascunde proveniența atacurilor sau chiar nu voiau să-și ascundă proveniența. Și, pe scurt, am văzut încă de atunci întețirea atacurilor cibernetice, care se desfășura în paralel cu alte acțiuni ale Rusiei. Rusia luase deja Crimeea cu forța în 2014 și știam că o să apară un conflict militar. Nu știam când, dar de prin 2019 am început să fiu sigur că va urma un conflict în Europa.” – ne-a mărturisit Getotac în deschiderea discuției.

Sigur, am putea avea impresia că e ciudat faptul că un om care și-a făcut o meserie din a sta în spatele tastaturii a decis, peste noapte, să ia o armă în mână și să plece pe câmpul de luptă. L-am întrebat cum s-a făcut tranziția de la o situație personală atât de sigură la una atât de periculoasă și astfel am aflat că Getotac nu era pasionat numai de calculatoare. Ba chiar avea o relație destul de prietenoasă cu armele, pe care știa să le mânuiască la un nivel destul de avansat încă dinainte de a-și pune problema să plece în războiul din țara vecină.

“Eu am avut în trecut anumite legături cu operațiunile tactice, apoi, prin 2019, am început să mă pregătesc intensiv. Sunt și instructor de poligon de tir, deci nu am un background 100% civil. Nu am fost niciodată un luptător experimentat, nu mă consider nici acum, dar am avut de-a face cu partea asta a realității. În principiu, am vrut să fac pasul ăsta, pentru că, cu cât punem mai repede umărul la treaba asta toți cei care putem, cu atât se termină mai repede sau măcar putem slăbi inamicul înainte de a ajunge mai departe. Noi suntem convinși în Getica de faptul că Rusia nu se va opri în Ucraina.”

Așa că, după ce și-a convins familia de faptul că plecarea pe front e calea corectă pentru el, Getotac s-a dus pe câmpul de luptă și a început demersurile pentru coagularea unui grup de luptători vorbitori de limba română. Și așa a apărut Getica.

După înființarea Getica, acest grup de luptă de dimensiunea aproximativă a unui efectiv de pluton, imaginea României în Ucraina a avut de câștigat. Sigur, România a fost apreciată de ucraineni încă din primele zile ale conflictului militar, pentru faptul s-a mobilizat extrem de repede pentru a primi refugiații și pentru a-i sprijini să treacă mai ușor peste trauma războiului. Dar apariția unui grup de luptători vorbitori de limba română, care să lupte pe front pentru cauza Ucrainei a trezit și mai multă simpatie. Luptătorii din Getica sunt opriți pe stradă, li se strânge mâna, li se mulțumește, uneori în limba română.

Ajutăm mult și la reputația României, pentru că astfel se vede că România e o țară care vine cu un aport în războiul ăsta, care are oameni idealiști, care vor să lupte pentru niște valori în care cred cu adevărat și care înțeleg că inamicul face aici crime de război și că invazia asta nu e justă. Noi suntem toți aici pe aceeași lungime de undă. Am fost bine primiți încă de la început, iar militarii și luptătorii ucraineni ne consideră frații lor. Foarte multe ori am simțit mulțumirea lor nu doar prin vorbe, ci și prin gesturi. Ni se asigură condiții, ni se rezolvă problemele. Iar ca reputație România e percepută bine, pentru că Ucraina are convingerea că România ajută. Populația civilă ne oprește pe stradă, ne strânge mâna, unii chiar au învățat cuvinte din limba română, simțim că suntem bine primiți.”, mărturisește Getotac.

De ce a fost nevoie de Getica? De ce s-a considerat că e important să existe un grup de vorbitori de limba română pe frontul din Ucraina? Ei bine, Getotac explică faptul că în grupurile mixte de luptători, în care fiecare vorbește pe limba lui, nu apare acea sudare a echipei, atât de necesară în misiuni. Limba comună e un avantaj, pentru că în derularea unor operațiuni militare, comunicarea e esențială.

“Sunt pe front în Ucraina din luna februarie a anului 2023 și, din ce știam eu, când am ajuns aici, eram trei sau patru români pe frontal din Ucraina. Eu am văzut chestia asta ca pe o mică problemă, de vreme ce toate țările din fosta Uniune Sovietică și care acum văd un Rusia un adversar aveau o prezență mult mai mare aici. Estonia, Lituania, Țările Baltice, Polonia, Moldova aveau zeci sau sute de soldați aici. Și atunci am fost luat în cadrul Direcției Generale a Infomațiilor a Armatei și eram primul român din legiunea GUR. Am găsit o echipă care avea câțiva moldoveni. M-am alăturat lor și apoi am participat la campania de luptă din Bahmut, campanie în care pentru că eram români și moldoveni, deci vorbeam aceeași limbă, am observat că luptăm mai bine, că reușim să comunicăm mai bine. Comunicarea în luptă m-a făcut să cred că, dacă am face o echipă formată doar din vorbitori de limba română, am rezolva chestiunea comunicării în luptă, care e una esențială pentru eficiență și supraviețuire. O altă chestiune pe care am remarcat-o e că, de câte ori eram într-un grup mixt, internațional, existau probleme, pentru că nu se realiza sudura între noi, fraternizarea între luptători. Și atunci, după campania din Bahmut, am plecat într-o mică vacanță și mi-a venit ideea să facem un grup de luptători vorbitori de limba română, un proiect care merge și funcționează și acum.”

Care e starea de spirit în rândul populației ucrainene astăzi? Ei bine, se pare că ucrainenii au un fel de a exista care nu permite renunțarea și capitularea. Iar crimele de război ale Rusiei n-au făcut altceva decât să anime spiritele acolo și să-i facă pe oameni tot mai determinați în a câștiga luptele. În plus, un lucru pe care nu l-am auzit doar de la Getotac, ci și de la alți analiști și sociologi care cunosc zona ucraineană e acela că în Ucraina nu se discută niciodată decât despre victorie. Nu există o altă cale, nici câștiguri pe jumătate, e totul sau nimic.

“Ucrainenii duc bine greutatea războiului. Rusia comite atâtea crime de război, atâtea distrugeri și atâtea nenorociri. Astfel că poporul ucrainean ajunge să prefere să moară decât să știe că inamicul care le-a făcut atâta rău ar putea învinge. Așa că starea de spirit a ucrainenilor e lupta până la moarte. Cu capul sus. Aici nu se vorbește niciodată de pierderi, ci numai despre victorie. Trebuie să fim realiști, poate apărea un colaps al armatei ucrainene, sunt șanse să se ajungă și asta, pe fondul reducerii ajutorului extern, dar eu nu cred că ucrainenii vor accepta vreodată pacea în orice condiții.”

Cum arată o zi pe front? Ei bine, se pare că niciuna nu seamănă cu alta. Sunt zile în care totul pare normal, mai puțin lipsa curentului sau apei la discreție, dar cu lipsurile soldații sunt deja obișnuiți. Și sunt zile în care totul e intens. În care cad bombe. În care mor camarazi. În care apare sentimentul acela de frică puternică, ce te forțează să-ți cunoști și să-ți depășești propriile limite.

“Sunt zile cu misiuni de uzură, statice, sunt zile în care nu se întâmplă nimic, zile în care ai misiuni în care te aștepți să nu se întâmple nimic și se întâmplă foarte multe și sunt zile grele, în care experimentezi toată paleta de trăiri ale unui război. Ce este constant este artileria. Este un război mai mult de artilerie, de uzură. Sunt și zile în care poți avea o viață aproape normală. Sigur, nu ai apă, nu ai curent, nu ai confort, dar, în principiu, sunt zile în care nu se întâmplă nimic. Și apoi sunt zile cu misiuni mai scurte în zone intense, în care știi că mergi și că te expui, iar acolo poate fi periculos, stresant, se pot întâmpla incidente. Nu cred că se poate face un profil clar de zi pe front. Antrenamentele constau în încercarea de a simula cât mai bine situații de război, scenarii care se pot întâmpla, tranșee, antrenamente fizice foarte multe. Încercăm să ținem oamenii la un nivel fizic și tactic la un anumit nivel, ca să depășim inamicul.” – ne-a mai spus Getotac.

Însă, marea noastră curiozitate cu un astfel de interlocutor, care înțelege războiul nu doar la nivelul confruntării militare, ci și în forma lui cibernetică, pentru că, de fapt, Rusia duce un război hibrid de dinainte de 2014, a fost dacă a sesizat, în calitatea lui de analist cibernetic, care dintre instrumentele războiului hibrid e mai eficientă: propaganda sau armele de foc? Iar răspunsul lui Geotac nu ne-a surprins, deși e bine să-l reținem, pentru a analiza orice evoluție a situației și prin acest filtru.

Inamicul este de mulți ani angajat într-o doctrină militară hibridă. Există anumite documente care s-au filtrat în anii precedenți războiului, care arătau clar că exista o orientare spre schimbarea polilor de putere la nivel mondial. Exista la un moment dat o discuție despre o doctrină a generalului Gherasimov, care acum conduce ostilitățile aici, și care vorbea despre dezvoltarea anumitor capacități la care NATO nu ar fi avansat. Am sesizat chestiile astea în spațiul cibernetic, știm că propaganda face parte dintr-un astfel de  complex și sunt anumite aspecte care funcționează, altele care nu funcționează. Dar propaganda, cred eu, e una dintre cele mai eficiente arme pe care le are inamicul în momentul ăsta. Funcționează pentru că nu avem o educație bună în zona spațiului virtual și atunci propaganda, combinată cu războiul psihologic și cu alți vectori de atac, poate să facă foarte mult rău. Dar nu cred că în România funcționează atât de bine pe cât ar vrea Rusia, totuși.”

Va mai dura războiul în Ucraina? Probabil că asta e una dintre marile întrebările ale acestor timpuri. Getotac nu are neapărat un pronostic optimist, dar știe că ucrainenii nu vor renunța. Și faptul că ei nu renunță ne protejează pe noi, pe români și pe basarabeni, de un eventual atac militar rusesc.

“Cred că războiul va mai dura o vreme aici. Ucrainenii nu vor renunța cu siguranță, s-au mobilizat destul de bine. Eu nu cred că vom ieși din impasul ăsta și noi o să continuăm să luptăm aici până se va stinge conflictul. Prognoza mea nu este foarte optimistă, dar nici nu mă luați foarte în serios.”

Website | Mai multe articole

Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".

SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO

JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE

ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII

Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU

Donează prin paypal icon

Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro

Distribuie articolul:

Carmen Dumitrescu
Carmen Dumitrescuhttps://www.mediaquality.ro
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi articole

Peste 1 milion de oameni au interacționat cu cele 200 de evenimente ale Romanian Creative Week 2024. Premieră națională: un moment de Realitate Augumentată,...

Peste 1 milion de oameni au interacționat cu cele peste 200 de evenimente ale Romanian Creative Week (RCW), cel mai important eveniment dedicat industriilor...

Zeci de tineri designeri, la RFW Forum: dezbatere cu experți în domeniu despre proprietatea intelectuală în industria modei

Invitați de marcă și personalități din industriile creative au participat sâmbătă la RFW Forum, conferința care a adus în centrul discuțiilor subiecte relevante legate...

Povești „body positivity” impresionante pe podiumul Romanian Fashion Week. Designerul Ioana Ciolacu: „Dacă producem modă numai pentru femeile cu dimensiuni ideale, majoritatea oamenilor normali...

Romanian Fashion Week continuă la Iași cu show-uri spectaculoase și colecții care trezesc idealuri și conturează trenduri noi în moda din România. A doua...

New Media District, cel mai mare show de arte vizuale din țară, a debutat la Iași cu un spectacol de lumini și video mapping

New Media District, cel mai așteptat show de arte vizuale din România, a adus în capitala Moldovei nu mai puțin de 40 de instalații...

Proprietari, Producători, Beneficiari

Încă de mici, înainte de a deveni UTC-iști, ni se explica așa : noi toți, oamenii muncii adică, aveam față de mijloacele de producție...

George Scripcaru implică grupările interlope din Brașov în alegerile locale din oraș (P)

Membrii clanului Stoleru, numiți și "stăpânii cartierului Noua" din Brașov, îl susțin public pe internet pe fostul primar Scripcaru, care va candida din nou...

Articole asemănătoare

Cine vrei să te reprezinte în Parlamentul European? O comparație între candidații principalelor partide (P)

Alianța Dreapta Unită are cei mai buni candidați pentru Parlamentul European – singura echipă care poate garanta că...

Zeci de tineri designeri, la RFW Forum: dezbatere cu experți în domeniu despre proprietatea intelectuală în industria modei

Invitați de marcă și personalități din industriile creative au participat sâmbătă la RFW Forum, conferința care a adus...