Böjte Csaba și-a construit un titlu de glorie din protejarea copiilor vulnerabili. Ani la rândul s-au scris articole laudative la adresa lui, fiind numit de presă „Fenomenul Böjte Csaba” sau “Părintele Copiilor din Ardeal”. Și evident că asta i-a adus un nivel de popularitate suficient, încât să nu se întrebe nimeni de ce ar fi fost călugărul franciscan propus la Premiul Nobel pentru Pace. În spatele acelor articole laudative stau, însă, situații extrem de grave care nu prea au văzut lumina tiparului, toate petrecute sub umbrela Fundației “Sfântul Francisc”, fondată în 1993 de Böjte Csaba la Deva.
Vorbim de abuzuri în casele de copii ale Fundației, de suspiciuni legate de adopții ilegale și de umflarea cifrelor pentru banii încasați de fundație de la stat și nu numai. Fonduri uriașe intră anual în bugetul Fundației, imobile de patrimoniu sunt concesionate în mod miraculos pe zeci de ani, iar gloria călugărului franciscan e umbrită doar de sentințe ale unor instanțe care arată abuzuri îngrozitoare petrecute în adăposturile înființate de “părintele” Csaba. Nouă, e drept, călugărul franciscan ne-a atras atenția cu prilejul unui interviu acordat în 2011 unei publicații din România, când a dorit să puncteze că orfanii din adăposturile lui niciodată “nu pleacă la școală fără un pupic”. Și cumva, s-a dovedit că sensul celor spuse era teribil de adânc.
“Tatăl Nostru” și Fundația lui
Fundația “Sfântul Francisc” a fost înființată în 1993 la Deva de călugărul franciscan Böjte Csaba și are sediul principal în Deva, pe strada Progresului. Totuși, când am sunat la sediul Fundației pentru a obține datele de contact ale lui Böjte Csaba pe un număr de telefon fix, am constatat că acesta are prefixul județul Harghita. De altfel, în Deva, această Fundație nu desfășoară la fel de multe activități ca în zona principală de interes , de fapt, județele Haghita și Covasna. Acolo sunt înființate mai multe centre și adăposturi pentru copii vulnerabili.
INVESTIGATORIA a vizitat unul dintre adăposturile din Harghita, înființat în clădirea de patrimoniu a Castelului Balasi. La Balasi, în comuna Plăieșii de Jos, se ajunge destul de greu, pe un drum îngust de țară. Am aflat, ulterior, că a fost și închisoare, așa că accesul dificil nu ne-a mai ridicat semne de întrebare.
Când am ajuns la Balasi, am fost îndrumați către sala de mese a adăpostului, unde am remarcat câțiva copii spălând vase sau măturând.
Nu înțelegeau limba română și nici bucătăreasa nu putea să ne explice prea multe, din cauza aceleiași bariere lingvistice. În cele din urmă, a fost chemată Volloncs Maria, psiholog și administrator al casei de copii, care, deși vorbește rar limba română, știe s-o folosească dacă are interlocutor.
Aceasta ne-a spus câte ceva despre trecutul clădirii și atunci am aflat că Böjte Csaba este cunoscut printre angajații lui drept “Tatăl Nostru”.
“În secolul XIX, a fost făcut castelul ăsta de un localnic de aici, un conte care nu a avut copii, care era, însă, foarte cumsecade. Castelul ăsta a fost folosit un timp ca închisoare și aici stăteau prizonierii, era foarte dură viața aici. Apoi, contele Balasi a stat aici și a făcut multe lucruri bune pentru localnici. Neavând copii, a lăsat totul bisericii. Apoi a venit tatăl nostru, părintele Bojte, și a concesionat pentru 50 de ani. Și din 2011 aici este o casă de tip familial pentru copii.”
Tot de la această angajată am aflat că numărul de copii din adăpost e destul de mic și că fondurile vin din două surse principale: Statul și Fundația.
Am avut și 25 de copii, dar acum avem 8. Nu sunt orfani toți, unii sunt părăsiți de familie, pentru că familiile aveau dificultăți în a-i crește. Folosim și donații pentru întreținerea copiilor pe care îi avem în grijă, dar copiii sunt în plasament și avem ajutor de la stat. O jumătate de la stat, o jumătate de la fundație. Dar facem și noi treabă aici, avem o grădină, creștem găini, porci, ce putem. Copiii trebuie să învețe să lucreze, pentru că viața e grea pentru toată lumea. Copiii sunt, în general, din județul Covasna și Harghita și frecventează școala din sat. Clădirea a fost reabilitată, arăta foarte rău inițial. În 1986 a fost refăcută podeaua, a fost reabilitat acoperișul, iar gardul a fost reabilitat anul trecut. Noi nu putem să facem mare lucru în privința asta, pentru că este în patrimoniul statului și este monument cultural.”, a povestit Volloncs Maria pentru INVESTIGATORIA.
Și nu e singurul monument cultural din România pe care Fundația lui Böjte Csaba l-a primit în concesiune pentru decenii întregi de la descendenții vechilor grofi.
Astfel, în vara anului 2014, Csaba Böjte anunţa pe Facebook că descendenţii familiei istorice Bethlen din Ardeal au oferit Fundaţiei castelul din satul Criş, Mureş.
„Cu deosebită bucurie vă dau de ştire, dragi prieteni şi susţinători, că descendenţii familiei istorice Bethlen au crezut de cuviinţă să ne încredinţeze una din cele mai frumoase clădiri istorice din Ardeal, castelul din Criş, unde dorim să instalăm centrul de instrucţie şi educaţie al Fundaţiei Sfântul Francisc.”, scria pe Facebook călugărul franciscan, despre această nouă clădire istorică pusă la dispoziția fundației pe care o conduce.
Și Castelul Stubenberg a ajuns la fundația călugărului franciscan, după o întreagă serie de controverse. Construit în 1460, la inițiativa lui Matei Corvin, castelul a ajuns în proprietatea Casei Regale de Habsburg, care l-a vândut grofului Gustav Stubenberg. Până în 2008 acesta a fost în proprietatea primăriei, de vreme ce clădirea nu a fost revendicată de moștenitorii grofului. Tot în 2008, Castelul a fost dat în concesiune Fundației “Sfântul Francisc” pentru 50 de ani.
Adăposturile
Obiectivele oficiale ale Fundației “Sfântul Francisc” sunt identificarea copiilor aflaţi în situaţii de risc social, oferirea în cadrul instituţiilor a condiţiilor unei vieţi normale, ajutorarea familiilor din care provin copiii pentru facilitarea reîncadrării lor în familia naturală, sprijinirea tinerilor absolvenţi de liceu sau de studii superioare în integrarea lor în societate. Pentru a îndeplini niște obiective declarate atât de mari e nevoie de bani mulți. Și, fiind vorba de copii, cam nimeni n-a refuzat să sprijine această fundație. O susține chiar Böjte Csaba, contactat de INVESTIGATORIA din dorința de a ne forma o părere obiectivă asupra situației.
“În anii 90 a fost un colaps social, peste tot erau copii orfani, pe stradă. Și în fața bisericii. Și oamenii le dădeau copiilor din fața bisericii și atunci am început să vorbesc cu ei, i-am chemat la masă, la suc, prăjitură și o dată trebuie să faci acest lucru, că a doua zi, precis e copilul iarăși la tine. Și au început să vină foarte mulți copii și atunci am organizat tabere pentru copii ai străzii. S-au strâns vreo 20, 25 de copii de diferite vârste, am luat sampon și săpun, i-am spălat pe toți… Erau alte vremuri atunci… Le-am luat haine, a fost o tabără extrem de frumosă și la finalul taberei copiii au început să plângă, iar o fetiță a întrebat: de ce nu facem o tabără de un an? Am început să zâmbim, dar în acea noapte n-am putut să dorm. Dar atunci erau legile comuniste pentru îngijirea minorilor, însă domnul primar de la Deva a avut încredere în noi și așa am început. Credincioșii au stat lângă noi, au adus mâncare, n-am avut noi mulți bani, dar toată lumea a înțeles să rezolve această problemă. ”
Și nu numai România a fost generoasă cu proiectul călugărului franciscan, ci și Ungaria, prin prisma relației foarte apropiate a lui Bojte Csaba cu premierul ungar Viktor Orban. Astfel, Fundația are și o filială la Budapesta, iar guvernul Ungariei este unul dintre marii finanțatori ai proiectului de salvare a copiilor din Transilvania.
În acest moment, Fundația deține în România un număr de 36 de centre, adăposturi de tip familial, cămine și ansambluri de module, dispersate în toată zona Ardealului, însă cele mai multe se află în județul Harghita. Pe lista județelor vizate de “Tatăl Nostru” se mai află Covasna, Bihor, Arad, Mureș sau Hunedoara.
Dar planurile sunt mai mari de atât. O simplă trecere în revistă a site-ului oficial al Fundației, unde sunt postate fotografii ale Papei alături de Bojte Csaba și ale unor copii aflați în situații evident vulnerabile, ne arată că Fundația vrea să se extindă și a achiziționat deja alte imobile pentru transformarea lor în centre sau cămine de copii.
Este vorba de: casa de tip familial „Căminul Sf.Treime”, situat în localitatea Galospetreu, casa de tip familial „Sf. Arhanghel Gabriel” din Alba Iulia, Centrul de zi „Sf.Veronika”, situat în satul Miercurea Nirajului, casa de tip familial „Sf. Cecilia”, situată în Târgu Mureș, centrul de zi „Sf.Ioan Botezătorul” situat în satul Valea Strâmbă și centrul de rezidență și plasament „Regina Paci”, situat în municipiul Salonta.
CITEȘTE TOT ARTICOLUL în INVESTIGATORIA
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
