CLUBUL DE CARTE. Chișinău: Literatură, istorie și oameni. Puțin despre fragilitatea istoriei și o listă de cărți

Publicat:

Distribuie articolul:

Am trecut pentru prima dată Prutul. Emoție. Până la graniță, trecând prin Moldova cu dealuri domoale și o lumină aurie. Un soare de mai. Vama prin Punctul de frontieră Albița a mers repede. Podul peste Prutul care se întinde cât vezi cu ochii. Emoția trecerii lui a fost așa cum mi-am imaginat întotdeauna. Că voi trece Prutul și voi simți asta în inimă.

După căderea URSS, la începutul anilor `90, România a ratat unirea cu Moldova. Ion Iliescu a avut grijă să facă imposibilă această posibilitate. Dincolo de istoria lui 1812, când Principatul Moldova trece în stăpânirea rusească, dincolo de 1859, de 1918, dincolo de pactul Hitler-Stalin din 1939 privind anexarea Basarabiei de către sovietici, pe Podul peste Prut mi-am adus aminte de documentarea pentru scrierea romanului meu publicat de Editura Cartier, „Sfârșitul lumii e un tren”

Un sentiment straniu. Documentele și mărturiile din „Cartea Foametei” de Larisa Turea, sau documentele din Imperiul foamei: foametea artificială din URSS și impactul asupra spațiului românesc 1921-1922, 1931-1933, 1946-1947” a lui Vadim Guzun, ca și cum documentele oficiale capătă forma fizică a spațiului în care au avut loc. Documente istorice despre cum basarabenii care încercau să fugă peste Prut în România erau omorăți cu cruzime de hoardele de grăniceri sovietici care păzeau frontiera cu România.

Dacă nu erau prinși de grăniceri și călcați sub copitele cailor, împușcați ori torturați, erau deportați în Siberia. Alții încercau să treacă apa recurgând la metode dintre cele mai disperate. Dacă erau prinși în România, erau împușcați, bătuți, trimiși înapoi în surghiun. Românii care îi ajutau beneficiau de acelați tratament. Fragilitatea istoriei întotdeauna la un pas de catastrofă în acest spațiu în vecinătatea fostei URSS, astăzi Rusia lui Putin.  

Drumul spre Chișinău pentru a participa la Zilele Literaturii Române ajuns la ediția VIII-a, în perioada 14 – 18 mai. Chișinăul a fost peste așteptări și peste proiecțile deformate de stereotipuri perpetuate de media. Străzi și bulevarde largi străjuite de copaci. Peste tot, verde. Fațadele clădirilor albe și semețe de-a lungul orașului. Platanii viguroși și înalți cât o catedrală. Dacă spui că ești din România, zâmbetul se intalează pe fața interlocutorului, fie că ești pe stradă, într-un magazin sau într-un restaurant. Știu, veți spune, iată entuzismului unei scurte vizite de trei zile, prima. Neconcludentă. Este însă ceva ce se simte dincolo de politețea superficială și automată. Știi când e butaforie. Dacă aș trebui să scriu telegrafic o frază despre Chișinău, ar suna așa.

Bulevarde largi. Platani. Soare. Intervenție atistică pe străzi. Stada Spune-i că-l iubești. Cerșetorul pe scăunel în fața bisercii cu ușa larg deschisă. Fete mâncând înghețată. Bătrână vânzând bujori pe Strada Pușkin. O găleată plină de bujori. Plăcinte. Coadă la plăcinte. Borșul ucrainean de pe Strada Pușkin. Restaurantul georgian la care nu am mai ajuns. Interviurile. Europa Liberă, Ziarul de Gardă și TVR. Evelina și Bianca, eleve și voluntare. Discuții despre viitor. Arhitectură sau Medicină. Despre cai și despre câini. Despre viața din oraș. Ce cărți ar trebui să citim.

Motto-ul ediției a VIII-a Zilelor literaturii române,Vasile Romaniuc – ”Vă iubesc fără pauze”. Maratonul de poezie. Lena Chilari. Puternică. Te zguduie de fiecare dată. Și de fiecare dată nu am curajul să mă duc la ea și să îi spun cât de tare mă zguduie poezia ei. Peter Demeny, ludic și profund. Ligia Keșișian. Dureros de poetică. Te răscolește. Ca și cum după ce o asculți rămâi cu ochii pironiți în tavan.

Tiberiu Neacșu, muzica în fundal pentru o poezie care taie. Pe viu. Ai nevoie de anestezie. Dumitru Fanfarov &Von Aim. Hm. Fanfarov m-a lovit în plin. Poezia lui are o forță aproape militară. În cel mai poetic sens cu putință. E acolo un social-politic care zguduie ca un cutremur. Erizenii – Gheorghe Erizanu și Paula Erizanu, au ținut balansul unor zile grele de literatură. Discuția de la Librăria din Centru.

Liceeni cu lecturi solide. Discuții despre URSS, Stalin, Alain Besanson. Sfânta Rusie și Originile leninismului. Paula Erizanu și Carmen Silvia Mușat. Spectacolul de teatru, 1946, după Cartea Foametei de Larisa Turea, în regia lui  Veascelav Simbriș, la Teatrul Luceafărul. Tulburător. Te ia pe sus, direct în miezul fierbinte al spectacolului. Dezbatere. Cum vorbim despre oroare. Moderator, Viktoria Cușnir. Igor Cașu, despre oroarea prinsă în documente. Cum e/devine oroarea arhivată. Ce dincolo de arhive.

Cum duci asta. Cum gestionezi oroarea care te lovește prin simpla citire. Dumitru Crudu, rememorări despre războiul din Georgia. Actrița Maria Anton, despre cum te consumă un rol despre oroare. Am ratat zile din festival. Am ratat scriitori pe care doream să îi întâlnesc. Zilele, chiar dacă doar trei din cinci au fost pline. Discuțiile de seară. Sentimentul că ești acasă, chiar dacă ai trecut o graniță.

Cărțile. Sunt ca aerul, ca oxigenul. Fără cărți, fără cuvîntul scris și citit am fi decuplați de la propria viață, de la viață în general. O listă de cărți ale scriitorilor care au fost în festival. Căutați-le, cumpărăți-le, citiți-le.

Emilian Galaicu-Păun, Times New. Roman 12/18, Editura Cartier,

Dumitru Crudu, Ora cinci și șapte minute, Editura Humanitas

Tatiana Niculescu, Englezul din Gara de Nord, Editura Humanitas


Dumitra Râșnoveanu, Daphnia, Editura Cartier


Bogdan Alexandru Stănescu, Abraxas, Editura Polirom


Valentina Șcerbani, Orașul Promis, Editura Cartier

Ligia Keșișian, Anul tigrului de apă, Casa de Editură Max Blecher

Lena Chilari, O cană de noviciok, Editura Tracus Arte

Tiberiu Neacșu, Sindromul Joubert, Editura Cartier

Peter Demeny, Scrisoare din savană, Editura Cartier

Paula Erizanu, Ard pădurile, Editura Cartier

Gheorghe Erieanu, Și am să devin erou, Editura Cartier

Larisa Turea, Cartea foametei, Editura Cartier

Dumitru Fanfarov, Stepă și transă, Casa de editură Max Blecher

Mihnea Bâlici, Cazzo, Editura OMG


Mina Decu, Tagliatelle Allegro, Editura Cartier


Iulian Filip, Iubirea dată-n căutare, Editura Prut


Silvia Goteanschii, Celule stem, Editura Prut


Vasile Romanciuc, Vă iubesc fără pauze, Editura Cartier

Mai multe articole

SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO

JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE

ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII

Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU

Donează prin paypal icon

Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro

Distribuie articolul:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi articole

La judecata istoriei

Am scris destul de mult despre Ion Iliescu și despre ceea ce a reprezentat el în cei 35 de ani de postcomunism, încât mă...

Bruno Maria Bradt, celebrul artist român de origine germană prezent la Romanian Creative Week 2024, a câștigat Marele Premiu Nürnberger Nachrichten Kunstpreis, cea mai...

Artistul german născut în România Bruno Maria Bradt, invitat anul acesta la Iași, la Romanian Creative Week (RCW), cu expoziția „Cântecul Vârstelor”, a câștigat...

Irina Schrotter, desemnată cetățean de onoare al Iașului în cadrul galei Seara Valorilor. Organizatoarea Romanian Creative Week a anunțat o premieră în industria modei,...

Irina Schrotter a primit luni, 14 octombrie 2024, titlul de cetățean de onoare al Iașului, în cadrul galei Seara Valorilor, găzduită de Primăria Municipiului...

Mircea Cărtărescu, la RCW 2025. Cel mai mare eveniment din UE al industriilor creative dezvăluie primele surprize pentru 2025

Romanian Creative Week (RCW), cel mai mare eveniment al industriilor creative la nivelul Uniunii Europene, conform European Union Intellectual Property Office, anunță primele surprize...

Romanian Fashion Week, cea mai importantă platformă de design din țară, anunță două apeluri de proiecte pentru studenți și designeri emergenți

Romanian Fashion Week (RFW), primul și cel mai important eveniment de modă din România, dedicat atât designerilor autohtoni, cât și celor internaționali, a anunțat...

Romanian Fashion Week, cea mai importantă platformă de design din țară, anunță câștigătorii din 2025 ai competițiilor dedicate studenților și tinerilor designeri

Romanian Fashion Week (RFW), primul și cel mai important eveniment de modă din România, dedicat atât designerilor autohtoni, cât și celor internaționali, a anunțat...

Articole asemănătoare

Atos și Dăruiește Viață, proiect de modernizare la Spitalul pentru Copii „Louis Țurcanu” din Timișoara: camere sterile, saloane renovate și speranță

Atos GDC România anunță astăzi primele rezultate ale parteneriatului cu Asociația Dăruiește Viață, sprijinind o nouă etapă din...

La judecata istoriei

Am scris destul de mult despre Ion Iliescu și despre ceea ce a reprezentat el în cei 35...