Cât de mult contează lupta anticorupție în România super-anului electoral 2024?

Publicat:

Distribuie articolul:

Un președinte de consiliu județean, urmărit de DNA pentru luare de mită, candidează din nou la șefia aceleiași instituții, ba chiar este rugat insistent să o facă de către membrii partidului său politic de la nivel local. Un alt primar este din nou candidat la primăria unui mare oraș în ciuda faptului că este trimis în judecată de DIICOT în patru dosare penale. Desigur, nu sunt singurele candidaturi controversate și este o situație cu care deja aproape că ne-am obișnuit. Și la alegerile trecute, am avut cazuri de primari sau președinți de consilii județene care au avut probleme cu legea și care au intrat în cursa electorală. Unii dintre ei chiar au câștigat alegerile, din închisoare.

Cu toate acestea, românilor continuă să le pese de acest subiect. Potrivit sondajului Eurobarometru Atitudinea cetățenilor față de fenomenul corupției în UE în 2023, 79% dintre români cred că corupția este răspândită în țara noastră. 49% dintre români consideră că corupția le afectează personal viața de zi cu zi și 61% estimează că în țara noastră cazurile de corupţie la nivel înalt nu sunt cercetate suficient.

După cum știm cu toții, în România, lupta împotriva corupției este una de lungă durată și complexă, marcată punctual de progrese substanțiale, dar și de regrese semnificative. În contextul în care Uniunea Europeană deliberează în acest moment asupra unei noi directive care vizează combaterea corupției, eforturile României în acest domeniu capătă o importanță reînnoită. Această inițiativă legislativă de la nivel european reprezintă un moment critic pentru ca țara noastră să își consolideze angajamentele și să își alinieze cadrul juridic la standardele europene, consolidând atât integritatea sa internă, cât și cea la nivelul continentului.

Relația României cu corupția a fost, din punct de vedere istoric, tensionată, fiind influențată de trecutul său comunist și de tranziția tumultoasă către democrație. De-a lungul anilor, am văzut politicieni de profil înalt și oameni de afaceri implicați în scandaluri de corupție, care au afectat încrederea publică și stabilitatea economică. Cu toate acestea, s-au înregistrat și progrese, determinate în principal de activitățile DNA, ce au dus la punerea sub acuzare și condamnarea unor oficiali de rang înalt din întregul spectru politic.

Lupta împotriva corupției în România s-a confruntat însă și cu provocări semnificative. Eforturile au fost împiedicate de interferențe politice, de modificări legislative menite să slăbească măsurile anticorupție și de un sistem judiciar care se luptă cu standarde inconsecvente de independență și integritate. Aceste provocări evidențiază necesitatea unui cadru juridic solid și a unei voințe politice susținute pentru a combate eficient corupția.

Noua directivă a UE privind combaterea corupției sosește astfel într-un moment crucial. Această directivă vizează armonizarea legislației anticorupție în toate statele membre în ceea ce privește definirea infracțiunilor și impune, totodată, statelor membre să se asigure că sancțiunile, mecanismele de aplicare și măsurile preventive sunt coerente și eficiente.

Ca raportor al Parlamentului European pentru acest text, m-am luptat să avem o poziție de negociere cu Consiliul cât mai ambițioasă, care să așeze combaterea corupției la nivel european pe baze solide. Printre noutățile aduse în poziția Parlamentului European, adoptată în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne pe 31 ianuarie și anunțată în plen în  luna martie 2024, se numără interzicerea grațierii sau amnistierii persoanelor condamnate pentru infracțiunile legate de corupție prevăzute în directivă.  O altă noutate este că finanțarea ilicită a partidelor politice sau a decidenților aflați în funcții cheie devine infracțiune și va fi sancționată ca atare la nivel penal. Se va reduce astfel riscul ca anumite grupuri de interese să acorde politicienilor bani pentru promovarea unor agende ascunse, evitând filtrele de transparență și de control aflate în vigoare. Îmbogățirea de pe urma infracțiunilor de corupție va fi și ea incriminată. Și asta este o noutate pentru România, întrucât în momentul de față nu avem definită în legislație o astfel de infracțiune, care să incrimineze averile nejustificate obținute de pe urma infracțiunilor de corupție. Am extins apoi definiția “înalților oficiali” pentru ca toate categoriile care deservesc politic interesul public să suporte rigori mai grave ale legii în cazul unor fapte de corupție.

La nivelul mecanismelor de prevenire a corupției, am întărit considerabil textul propus de Comisia Europeană. Combaterea corupției nu se poate face în mod real la nivelul statelor membre dacă acestea nu pun pe picioare mecanisme preventive, solide și coerente, pentru a aborda conflictele de interese (de exemplu, divulgarea ad-hoc a noilor conflicte, sancțiuni pentru omisiunea de a raporta averi substanțiale), lobby-ul (cum ar fi cerințele minime de divulgare a informațiilor și înregistrarea obligatorie a reprezentanților de interese), ușile rotative (reglementarea și limitarea angajării post-mandat a funcționarilor publici) sau reguli clare privind transparența achizițiilor publice și finanțarea partidelor politice, pentru a permite controlul public printr-un acces mai bun la informații.

Nu în ultimul rând, poziția Parlamentului European include prevederi privind drepturile și despăgubirile acordate victimelor, precum și drepturile publicului de a participa la proceduri în cazul infracțiunilor de corupție.

Discuțiile de la nivelul Consiliului Uniunii Europene privind acest text continuă și se așteaptă ca mandatul de negociere al acestei instituții să fie adoptat în luna iunie, sub Președinția Belgiană. Din ecourile ce mi-au ajuns la ureche privind substanța negocierilor din Consiliu, lucrurile nu arată chiar bine privind nivelul de ambiție al Directivei. Unele state membre par determinate să slăbească cât mai mult textul propus de către Comisie, în parte și ca reacție la poziția Parlamentului European, considerată prea ambițioasă.

Pentru România, această directivă oferă o oportunitate unică atât de a-și revitaliza angajamentul față de măsurile anticorupție, cât și de a se alinia cu acele state membre care își doresc ca Uniunea să fie mai puternică în combaterea acestui fenomen.

Directiva pune accentul pe mai multe domenii-cheie care sunt în mod clar relevante pentru contextul României. În primul rând, aceasta solicită stabilirea unor sancțiuni mai clare și mai severe pentru infracțiunile de corupție, ceea ce ar putea contribui la descurajarea corupției la nivel înalt, care a fost atât de răspândită. În al doilea rând, această nouă legislație va contribui și la asigurarea transparenței și responsabilității în administrația publică, domenii în care România s-a confruntat- și se confruntă încă- cu mari dificultăți.

Susținând activ adoptarea directivei privind combaterea corupției și pregătind implementarea ei, România nu numai că și-ar juca cu adevărat rolul de membru al Uniunii, dar ar aborda și unele dintre problemele sistemice care au permis corupției să înflorească la noi acasă. Punerea în aplicare a directivei UE nu va fi lipsită de provocări pentru România. Va fi nevoie de curaj politic, precum și de dorința de a reforma și de a consolida instituțiile care au fost, istoric, vulnerabile la corupție. În plus, va fi nevoie de o vigilență și de un angajament public continuu pentru a ne asigura că aceste reforme nu sunt doar adoptate, ci sunt și implementate în mod real.

În super-anul electoral 2024, lupta împotriva corupției rămâne mai relevantă ca niciodată. Noua directivă a UE privind combaterea corupției oferă un cadru pentru consolidarea acestei lupte, oferind speranța că România poate atinge nivelurile de integritate și transparență atât de necesare pentru o adevărată guvernare democratică.

Ramona Strugariu
Mai multe articole

Ramona Strugariu este copreședinta Partidului REPER și eurodeputată Renew Europe în mandatul 2019-2024, cu o experiență de aproape 10 ani în politici publice europene. Conform organizațiilor independente de analiză (VoteWatch Europe, EU Matrix), Ramona Strugariu se află în topul celor mai influenți politicieni din Parlamentul European: top 5 europarlamentari în domeniul justiției, afacerilor interne și migrației, top 15 buget și top 20 afaceri instituționale şi constituționale. În aprilie 2024, publicația Politico a plasat-o pe poziția 5 din 705, în clasamentul tuturor europarlamentarilor pentru că a depus și cosemnat cele mai multe amendamente din această legislatură, 10.427. Totodată, în 2020, Ramona Strugariu s-a plasat pe locul doi ca activitate legislativă în Parlamentul European, la numărul de propuneri formulate la diverse rapoarte.

SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO

JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE

ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII

Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU

Donează prin paypal icon

Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro

Distribuie articolul:

Ramona Strugariu
Ramona Strugariu
Ramona Strugariu este copreședinta Partidului REPER și eurodeputată Renew Europe în mandatul 2019-2024, cu o experiență de aproape 10 ani în politici publice europene. Conform organizațiilor independente de analiză (VoteWatch Europe, EU Matrix), Ramona Strugariu se află în topul celor mai influenți politicieni din Parlamentul European: top 5 europarlamentari în domeniul justiției, afacerilor interne și migrației, top 15 buget și top 20 afaceri instituționale şi constituționale. În aprilie 2024, publicația Politico a plasat-o pe poziția 5 din 705, în clasamentul tuturor europarlamentarilor pentru că a depus și cosemnat cele mai multe amendamente din această legislatură, 10.427. Totodată, în 2020, Ramona Strugariu s-a plasat pe locul doi ca activitate legislativă în Parlamentul European, la numărul de propuneri formulate la diverse rapoarte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi articole

George Scripcaru implică grupările interlope din Brașov în alegerile locale din oraș

Membrii clanului Stoleru, numiți și "stăpânii cartierului Noua" din Brașov, îl susțin public pe internet pe fostul primar Scripcaru, care va candida din nou...

Trebuie să ne protejăm pădurile! Mafia pădurilor și mafia gunoaielor pot fi învinse! (P)

România este, teoretic, o țară varde. Practic, este din ce în ce mai puțin verde. Și asta ne costă pe fiecare dintre noi ani...

Povestea militarului expert în inginerie aerospațială, cu misiuni în Ucraina, care a devenit designer și își prezintă colecțiile la Paris, Milano și pe catwalk-ul...

Peste 100 de designeri se reunesc la Iași, în acest weekend, la Romanian Fashion Week, cel mai longeviv festival dedicat modei din Romania, care...

Vlad Pascu, judecat de președinta instanței din Mangalia. Părinții victimelor: „Se va face dreptate în acest caz”

Procesul lui Vlad Pascu, șoferul care sub influența drogurilor a accidentat mortal doi studenți și a rănit alți trei, a fost preluat de președinta...

Am putea folosi euro în România. Cine împiedică asta și, totuși, de când am putea face trecerea

Paradoxul în România este că plătim mai toate facturile raportat la euro, dar ne încasăm veniturile în lei. De ce se întâmplă asta? Dintr-un...

Peste 100 de designeri, 300 de fotomodele, cel mai mare catwalk din țară, la Iași: toate surprizele anunțate de Romanian Fashion Week. Irina Schrotter:...

Peste 100 de designeri tineri și consacrați, 300 de fotomodele, peste 500 de ținute, cel mai impresionant catwalk din țară, cu o lungime de...

Articole asemănătoare

Proprietari, Producători, Beneficiari

Încă de mici, înainte de a deveni UTC-iști, ni se explica așa : noi toți, oamenii muncii adică,...

George Scripcaru implică grupările interlope din Brașov în alegerile locale din oraș

Membrii clanului Stoleru, numiți și "stăpânii cartierului Noua" din Brașov, îl susțin public pe internet pe fostul primar...

Trebuie să ne protejăm pădurile! Mafia pădurilor și mafia gunoaielor pot fi învinse! (P)

România este, teoretic, o țară varde. Practic, este din ce în ce mai puțin verde. Și asta ne...