Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a anunțat luni, 21 octombrie 2024, rezultatele parțiale alea alegerilor prezidențiale din 2024, cât și ale referendumului privind aderarea la UE. Cum se văd acestea prin ochii analiștilor politici de la Iași?
Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chişinău a finalizat, luni seară, numărarea voturilor în toate cele 2.219 secţii de votare constituite pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Datele centralizate de CEC arată că, în primul tur al prezidenţialelor, au votat 1.546.077 alegători, iar dintre aceştia, cei mai mulţi, 656.354, adică 42,45%, au optat pentru actuala lideră de la Chişinău, Maia Sandu.
Maia Sandu şi Alexandr Stoianoglo, candidatul pro-rus, se vor cofrunta în turul al doilea al prezidenţialelor, care va avea loc pe 3 noiembrie.
În ceea ce privește rezultatele preliminarii pentru referendum, după numărărea voturilor din toate cele 2.219 secții de votare, arată că tabăra DA, pro-UE, are un avans de 13.596 de voturi în fața taberei NU.
Cum a fost posibil? Cum a ajuns referendumul să fie validat la limită, în contextul în care înainte de alegeri, exista un entuziasm mare? Ce se va întâmpla în turul II? Cum se explică valul anti UE? Care sunt provocările pe viitor?
Pentru Ziarul de Iași au răspuns la aceste întrebări analistul politic Lucian Dîrdală, cadru didactic în cadrul UAIC, și Radu Popescu, fost consultant politic în Republica Moldova.
Radu Popescu: Un număr foarte mare de indeciși, iar de aici toată povestea
„Era un nivel de așteptări, generat de niște sondaje care au fost mai bine sau mai rău făcute. Ei până în urmă cu câteva zile aveau un număr foarte mare de indeciși, iar de aici toată povestea. Acești indeciși, până la urmă, s-a văzut că au fost interceptați și trimiși la alegeri. Totuși, faptul că au reușit, la cât de mult s-au chinuit rușii să-i întoarcă din drum, este o performanță foarte mare. Tineretul a ieșit foarte mult la vot. Desigur, una este să ai peste 60 la sută, alta este să ai peste 50.
Problema care apărea acum câteva zile ținea de prezență, de cvorum, nu de favorabilitate. Aceste rezultate arată cât sunt de fragile aceste țări în momentul în care apare ingerința rusă. Este ceva groaznic, foarte greu… Scopul lor nu a fost turul I, Maia Sandu, ci referendumul. Ca în turul secund să fie o pradă mai ușoară”, a spus Radu Popescu.
Pe de altă parte, dincolo de campania rusească de cumpărare a voturilor, în Republica Moldova în mod evident există un segment important de populație care se opune integrării europene, dată fiind și dezinformarea la care sunt supuși zilnic, de ani de zile, moldovenii, menționează analistul ieșean.
Lucian Dîrdală: trei cauze
„În ceea ce privește referendumul, se știa că există o zonă anti-occidentală, pro-rusă, ale cărei dimensiuni depășeau în sondaje 40%. Apoi, votul la referendum poate să semnaleze și uzura temei integrării europene în rândul opiniei publice – este abordată de ani buni în Republica Moldova. În al treilea rând, există, în mod clar, o serie de beneficii pe care populația le-a dobândit în urma procesului de asociere de până acum – dar ele, ca întotdeauna, s-au răspândit în mod inegal. În fine, să nu uităm de campania de dezinformare privind consecințele intrării în UE, vizând teme precum drepturile și toleranța, într-un segment de populație conservator. În fine, este foarte posibil ca rezultatul să fi fost influențat și de rețelele de fraudare pro-Kremlin”, a menționat Lucian Dîrdală.
Unele voci au mai afirmat că, cuplând alegerile cu referendumul, Maia Sandu și administrația sa au riscat, pentru că populația care a suferit economic sau pur și simplu nu este simpatizantă a administrației președintei a avut ocazia să iasă și să se manifeste mai puternic.
„În ceea ce privește rezultatul la referendum, să spunem că este, pe de o parte, și consecința acestei cuplări pe care au realizat-o Maia Sandu și echipa sa, sigur, din dorința de a asigura și o prezență sporită la referendum, dar și din dorința de a puncta politic, gândindu-se că este un avantaj în alegerile prezidențiale.
A fost o armă cu două tăișuri, este foarte posibil ca unii alegători să fi votat Nu sau să se fi abținut la referendum pentru că se opun administrației Maia Sandu. Nu putem decât să speculăm, în lipsa unor date de sondaj. Este clar că această cuplare a reprezentat un gest foarte curajos, chiar riscan”, a explicat Lucian Dîrdală.
Mai mult, diferența de voturi dintre prezidențiale și referendum reflectă și mai mult cât de complicată este situația în Republica Moldova. „Există și riscul ca dinspre zona pro-rusă să apară mișcări de stradă, că alegerile au fost furate, chestiuni de genul acesta. Populația este divizată”, a mai spus Lucian Dîrdala.
„A fost un risc asumat; i-a ieșit”
Despre risc a vorbit și Radu Popescu. „A fost un risc asumat; i-a ieșit. Maia Sandu e favorită, dar cifric, în momentul acesta, dacă aduni voturile lui Stoianoglo și ceilalți clasați în turul întâi, el poate să o depășească pe Maia Sandu. Va fi greu turul II, va lăsa cicatrici și de o parte și de alta. E interesant că presa a descoperit acum că Stoianoglo are cetățenie română, și e prima dată în istoria țării în care în turul II se alege dintre doi candidați cu cetățenie română.”, a declarat acesta. Astfel, victoria sau eșecul Maiei Sandu în turul secund, poate reprezenta o nouă surpriză. Cu toate acestea, lupta este echilibrată.
CITEȘTE ARTICOLUL INTEGRAL PE ZIARUL DE IAȘI
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
