Inevitabil. De la publicarea Versetelor satanice, Salman Rushdie a trăit imaginîndu-și potențialul asasin. Au trecut câteva decenii de istorie de la condamnarea la moarte a lui Salman Rushdie proclamată de ayatollahul Khomeini în 1989, odată cu publicarea cărții considerată o blasfemie, până în 2022 când a fost atacat cu un cuțit la New York, în timpul unui eveniment cultural.
În cei peste 33 de ani de la condamnarea la moarte, a primit mii de amenințări cu moartea, a trăit având domicilii secrete, protejat de servicii. Salman Rushdie (foto jos) este cetățean americano-britanic. În acest interval de timp în care scriitorul și-a scris cărțile, Cortina de Fier a căzut, URSS s-a prăbușit, Vladimir Putin a fost ales în 2000, Occidentul a închis ochii atunci când Putin a anexat Crimeea, a închis ochii la toate declarațiile politice belicoase pentru că Occidentul era preocupat să facă afaceri cu Rusia, China a devenit o mare putere economică, aliindu-se cel puțin declarativ cu Putin.
Amenințările nucleare ale lui Putin amintesc de Războiul Rece dintre URSS și Occident. Un Al Doilea Război Rece este în plină desfășurare. Războiul din Ucraina a readus aminte lumii că libertatea și pacea nu sunt eterne. Tensiuniile din Orientul Mijlociu sunt tot mai puternice și mai complicate. Schimbările majore în ceea ce privește alianțele care s-au consolidat odată cu conflictele militare din zonă impun rearanjări geopolitice.
Fiecare țară își face lista de cheltuieli militare ogligatorii, de strategii militare, din Europa până în spațiul Indo-Pacific și Orientul Mijlociu. Poziția tot mai izolaționistă a SUA pune Europa în situația în care trebuie să își regândească din țâțâni politica de securitate. Dincolo de reciclarea armamentelui de orice calibru, din orice conflict militar în desfășurare, lumea a devenit un loc periculos.
Atacul asupra lui Salman Rushdie poate părea un mic detaliu într-o lumea care trăiește politic și militar pe fast forward. Dacă deschizi orice device, de la telefon la laptop, televizor, ți se servește violență în toate modurile imaginabile. Fiecare individ în parte este astăzi, fiind conectat, subiect al unui atac direct sau indirect. Violența remodealeză lumea, iar asta este îngrijrorător. Efectele războiul din Ucraina și al celui din Israel și Fășia Gazam din Orientul Mijlociu, pot duce în orice direcție. Unde sunt astăzi ancorele?
Vulnerabilitatea oricărui individ în raport cu rețelele sociale este un fapt, explozia tehnologiei care odată cu super-eficientizarea fragilizează și mai mult țesătura socială, războiul de oriunde care a evoluat tehnologic, dar, iată, se poartă și convențional pare că trage toată lumea într-o încleștare politico-economico-militară – un tablou în tușe negre. Într-un astfel de tablou, dezinformarea a devenit o armă redutabilă și periculoasă ca orice altă armă a unui arsenal militar generic. Schimbă comportamente sociale, politice, econimice și militare. Să încerci să înțelegi lumea în care trăiești este esențial. Informează-te și citește.
„Cuţitul. Reflecții în urma unei tentative de asasinat”, de Salman Rushdie, Editura Polirom, 2024, traducere din limba engleză și note de Dana Crăciun
„Trecuseră treizeci și trei de ani și jumătate de la faimoasa condamnare la moarte proclamată de ayatollahul Ruhollah Khomeini împotriva mea și a tuturor celor implicați în publicarea Versetelor satanice și mărturisesc că pe parcursul acestor ani mi‑am imaginat uneori cum asasinul se ridică la vreun eveniment public și se repede la mine exact în acest fel. Așa că primul meu gând când am văzut această siluetă ucigașă năvălind spre mine a fost: Așadar, tu ești. Iată‑te. Se zice că ultimele cuvinte ale lui Henry James ar fi fost: «Așadar, în cele din urmă a venit distinsa chestiune». Și la mine venea moartea, dar nu mi‑a dat impresia c‑ar fi distinsă. Mi‑a dat impresia de anacronism.” (Salman Rushdie)
„N‑am văzut cuțitul sau cel puțin nu‑l țin minte. Nu știu dacă a fost unul lung sau scurt, cu lama lată, de vânătoare, sau îngustă, ca un stilet, zimțată ca la un cuțit de pâine sau curbată ca o seceră, un briceag de copil al străzii sau chiar un cuțit obișnuit de tăiat carnea, furat din bucătăria maică‑sii. Nici nu‑mi pasă. Arma aceea nevăzută a fost suficient de utilă și și‑a făcut treaba.” (Salman Rushdie)
Salman RUSHDIE s‑a născut la Bombay (azi Mumbai), în 1947. La vârsta de treisprezece ani a plecat în Anglia, unde a studiat istoria la prestigiosul King’s College din Cambridge. După absolvire s‑a mutat la Karachi, în Pakistan. A avut o scurtă şi nefericită experienţă în televiziune, după care s‑a întors în Anglia, unde şi‑a construit o carieră de scriitor profesionist.
A debutat în 1975, cu Grimus, dar romanul care l‑a impus definitiv a fost Copiii din miez de noapte (1981), distins în acelaşi an cu Booker Prize şi cu The Booker of Bookers în 1993. I‑au urmat volumele Ruşinea (1983), Versetele satanice (1988), pentru care a fost condamnat la moarte de ayatollahul Khomeini în 1989, Harun şi Marea de Poveşti (1990), Ultimul suspin al Maurului (1995), Pământul de sub tălpile ei (1999), Furie (2001), Shalimar clovnul (2005), Seducătoarea din Florenţa (2008), Luka şi Focul Vieţii (2010), Doi ani, opt luni şi douăzeci şi opt de nopţi (2015), Casa Golden (2017), Quichotte (2019), Oraşul Victoriei (2023). Pe lângă romanele menţionate, a mai publicat culegerea de povestiri Orient, Occident (1994), volumele de publicistică Patrii imaginare (1992) şi Dincolo de limite (2002) şi jurnalul de călătorie Surâsul jaguarului (1987).
În 2012 i‑a apărut volumul de amintiri Joseph Anton: Memorii. De‑a lungul carierei, Rushdie a fost recompensat cu numeroase distincţii literare pe lângă cele amintite mai sus: Golden PEN Award, premiul James Tait Black Memorial, James Joyce Award, Prix du Meilleur Livre Étranger. În 1983 prozatorul a devenit membru al Royal Society of Literature. În 1999, Franţa i‑a acordat titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. În 2007 i‑a fost decernat titlul de Cavaler al Imperiului Britanic, iar în 2008 a devenit membru al American Academy of Arts and Letters.
Din anul 2000, Salman Rushdie locuieşte în SUA, în New York City. În 12 august 2022, pe când se pregătea să ţină o conferinţă la Institutul Chautauqua din Chautauqua, New York, a fost înjunghiat de mai multe ori pe scenă de un bărbat în vârstă de douăzeci şi patru de ani din Fairview, New Jersey. Scriitorul a supravieţuit, dar a suferit răni grave, în urma cărora şi‑a pierdut vederea la un ochi şi capacitatea de a‑şi folosi o mână. Despre această experienţă traumatizantă scrie în cea mai recentă carte a sa, Cuţitul. Reflecţii în urma unei tentative de asasinat. *Foto autor: © 2024, Rachel Eliza Griffiths
„Mașinăria de minciuni. Cum salvăm democrația de armatele de troli, roboții înșelători, operațiunile de știri false și agenții din politică”, de Philip N. Howard, editura Paralela 45, 2023, traducere de Claudiu Neacșu
Textul de prezentare pe coperta a 4-a. ”Tehnologia transformă politica. Ce pot face oamenii? Minciunile politice nu sunt noi, dar metodele prin care se răspândesc în prezent sunt inovatoare. Diverși politicieni se atacă între ei în social media folosind boți. Lobbiștii plătesc pentru reclame online care le susțin interesele.
Conspiraționiștii dau mai departe știrile extremiste. Unele partide politice creează profiluri false pe site-urile matrimoniale, pentru a atrage tinerii să le voteze candidații. Regimurile dictatoriale și autoritare descurajează disidența prin zvonuri în mediul virtual. Există chiar și agenții guvernamentale însărcinate cu dezinformarea cetățenilor din alte țări.
Trăim într-o lume în care tehnologia ajută entitățile cu interese politice și comerciale obscure să ne distragă atenția cu informații irelevante, să ne învenineze dezbaterile prin mesaje virulente și să ne dilueze încrederea în democrație. Într-un final, minimalizăm sau chiar normalizăm realitatea că ne sunt extrase și prelucrate ori furate și vândute datele personale, fără să aflăm în mâinile cui au ajuns. Manipularea politică online nu se va opri, câtă vreme mașinăriile de minciuni nu vor fi demontate. Cartea de față deschide o cale nouă pentru democrație.”
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
