O zonă inundată din Delta Dunării riscă să fie transformată din nou în teren agricol, împotriva dorinței comunității locale, avertizează World Wide Fund (WWF). De Ziua Mondială a Zonelor Umede (2 februarie), WWF cere protejarea unei zonei renaturate și a celei inundate, și declararea lor ca „zone de reconstrucție ecologică de interes național”.
Peste 1.600 de hectare de teren agricol din apropiere de Mahmudia au fost inundate, in iunie 2023, după ce apele umflate ale Dunării au rupt un dig construit în urmă cu opt ani cu fonduri europene. Digul proteja o zonă pitorească a Deltei care a ridicat simțitor turismul local. Numărul pensiunilor s-a dublat. Mai exact, WWF-România, în colaborare cu Consiliul Local Mahmudia și Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), a reușit în 2016 să reconstruiască 924 de hectare de zonă umedă, din incinta agricolă Carasuhat.
„Ecosistemul deltaic refăcut a îmbunătățit rapid calitatea apei și a determinat înmulțirea populațiilor de pești și alte specii sălbatice din zonă, în beneficiul pescarilor locali și al operatorilor de turism, deoarece situl a devenit un magnet pentru vizitatori”, potrivit WWF.
Asta până în iunie, anul trecut, când, după ruperea digului, apele au năvălit peste cele 1.600 hectare de terenuri agricole pline cu culturi care urmau să fie recoltate spre toamnă. Fermierii au dat in judecată primăria Mahmudia și Rezervația Biosferei Delta Dunării.
„Zona umedă nou inundată a fost bine primită de comunitate: 97% dintre localnici o preferă în starea sa actuală și nu doresc ca ea să fie secată și să fie folosită din nou în scopuri agricole, conform unui sondaj al WWF-România. Însă deținătorii de concesiuni agricole din zonă au obținut hotărâre judecătorească (în primă instanță) de reconversie a zonei în teren agricol, prin repararea digului – o hotărâre care amenință, de asemenea, să distrugă întreaga zonă umedă, inclusiv zona restaurată cu fonduri UE”, informează ong-ul, într-un comunicat de presă.
De Ziua Mondială a Zonelor Umede (2 februarie), WWF cere guvernului ca zona umedă de la Mahmudia să fie desemnată „zonă de reconstrucție ecologică de interes național” pentru a proteja beneficiile naturale ale acesteia și a permite comunității să se dezvolte pe baza lor.
„Legislația românească permite guvernului să protejeze astfel siturile speciale, permițând anularea contractelor de concesiune și plata de compensații titularilor lor, din bugetul național”. În prezent, terenurile agricole reprezintă aproape 13% din suprafața Deltei, mare parte dintre acestea fiind concesionate pentru o perioadă de 30 de ani unor mari companii agricole comerciale.
„Viitoarea lege a UE privind refacerea naturii arată că România ar trebui să se concentreze pe refacerea Deltei Dunării – îmbunătățind sănătatea acestei zone umede de importanță globală și aducând beneficii comunităților locale precum cea din Mahmudia, care se opun cu fermitate unei întoarceri a terenurilor inundate la agricultură intensivă”, arată directorul WWF România, Orieta Hulea.
Ce spun autoritățile din Delta Dunării
Ion Șerpescu, primarul dat în judecată impreună cu Consiliul Local, spune că a făcut recurs la victoria in primă instanță a fermierilor concesionari. Este decis să meargă și mai departe, urmând toate căile de atac. „97 % din locuitori vor ca suprafața inundată să rămână zonă umedă și nu să fie suprafață agricolă. Am fost dați in judecată din cauza digului care s-a rupt și apa a pătruns din incinta comunei în zona agricolă”. Potrivit primarului, fermierii au contract de concesiune pentru aceste terenuri agricole, incheiat cu Consiliul Județean Tulcea, valabil până in 2030. Primăria Mahmudia a cerut ARBDD să verifice dacă suprafața inundată poate să rămână zonă umedă.
Guvernatorul ARBDD
Guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, confirmă adresa de la primăria Mahmudia și spune că va cere Consiliului Județean Tulcea „constatarea faptului că acea suprafață se inscrie in prevederile art 10, aliniat 4 al legii 82 a Deltei Dunării, unde se menționează că pentru suprafețele de teren degradate, care nu mai pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost inființate, se transferă in domeniul public de interes național cu scopul realizării lucrărilor de reconstrucție ecologică”. Guvernatorul susține că prima jumătate a reconstrucției ecologice (din 2016) a fost un success, a avut un real impact pozitiv și asupra localității și asupra biodiversitații.
Președintele Consiliului Județean Tulcea
Vorbim și cu Horia Teodorescu, președintele CJ Tulcea. Spune, din capul locului, că el se pronunță pentru renaturarea terenurilor din Delta Dunării. S-a văzut cu activiștii WWF: „Eu i-am sfătuit să facă toate demersurile spre renaturare. Problema e că va urma un carusel al instantelor. Eu sunt de acord să rămână zonă umedă”. Și nu numai in zona Mahmudia. Horia Teodorescu le-a spus celor de la WWF că au tot sprijnul CJ Tulcea. „Puteți chiar să găsiți și alte zone pretabile și mergem mai departe. Mai cedăm suprafețe care se pretează la renaturare, cu garantia existenței fondurilor necesare, evident” le-a transmis președintele CJ Tulcea.
Șerban Dobronăuțeanu, fermier concesionar
Din cele 1.600 hectare de terenuri agricole inundate, 200 sunt ale primăriei Mahmudia. Cel mai mare concesionar, cu 700 de hectare, este omul de afaceri Șerban Dobronăuțeanu. Fermierii concesionari au cerut instanței refacerea digului care separa cele două zone și revenirea la situația de dinaintea ruperii zidului. „Pierderile sunt de milioane de euro și ele continuă pentru că nu putem folosi terenurile”, ne-a declarat omul de afaceri. Subliniază că, incă din momentul începerii construirii a acelui dig, concesionarii terenurilor agricole au trimis adrese către autorități, avertizând asupra pericolului: „ARBDD este vinovată pentru că a permis construirea unui dig fără avize și fără a respecta legea digurilor”.
Concesionarii terenurilor din Deltă practică, potrivit lui Șerban Dobronăuțeanu, agricultură ecologică. „Cu produse verificate, certificate. Legea Rezervației permite doar agricultura ecologică” Aflăm că la inundarea de anul trecut a fost compromisă și o plantație de salcâmi, de 200 hectare, aparținând Romsilva.
„Și acolo s-au pierdut milioane de euro, dar e regie a statului și tace”. Omul de afaceri susține că solicitarea WWF de a obține de la guvern declararea terenurilor agricole inundate ca zonă ecologică de interes național este exagerată.
„Mie mi-ar fi jenă să fac aceste demersuri pe care le face WWF, în condițiile in care acolo nu s-a făcut decât o scurtătură pentru bărci de mare viteză care aleargă cu motoare de sute de cai putere. Nici ARBDD, nici WWF nu au făcut nimic pentru stopa un asemenea turism.
Iar valurile ambaracțiunilor au șubrezit și mai mult digul, așa cum a concluzionat un expert pus de instanță. Lucrurile ar fi fost altfel dacă, atunci când au făcut digul, am fi sesizat ce se intâmplă celor care au competență in penal, apropos de gestionarea fondurilor europene. Nu am vrut să o facem din motive omenești. Din păcate nu se pierde doar profitul nerealizat, se pierd subvențiile de la UE. Noi vom căuta sa ne găsim dreptatea in instanță”, a incheiat Șerban Dobronățeanu.
Feri Predescu –un ziarist cu vastă experiență, care, de-a lungul anilor, a parcurs toate genurile de presă, scrisă, radio, televiziune. Este corespondent Europa Fm la Constanța. Jurnalismul rămâne, pentru ea, cea mai frumoasă meserie din lume. O slujeste cu entuziasm și pasiune pentru a transmite, de fapt, ceea ce ar trebui sa fie cel mai important mesaj al presei: adevărul.
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
. De Ziua Mondială a Zonelor Umede (2 februarie), WWF cere protejarea unei zonei renaturate și a celei inundate, și declararea lor ca „zone de reconstrucție ecologică de interes național”.){kind=link}