Ramona Strugariu, co-președinte REPER și candidata care deschide lista pentru Camera Deputaților, la Cluj, a vorbit, într-un interviu pentru Media Quality, despre alegerile parlamentare care vor avea loc duminică, 1 decembrie, și despre pincipalele reforme propuse de partidul din care face parte, într-un context socio-politic instabil și asediat de forțele extremiste și pro-ruse.
Media Quality: Care este propunerea REPER pentru alegerile parlamentare, în condițiile în care votul pentru locale și europarlamentare, din iunie, a arătat că alegătorii nu s-au regăsit prea mult în oferta partidelor progresiste?
Ramoana Strugariu: În primul rând, sunt foarte încântată că, de la un partid post-alegeri europarlamentare, REPER a devenit o platformă – „Platforma pentru democrație, prosperitate și progres” –, formată din mai multe formațiuni politice mici, între care DEMOS și ACUM. Avem candidați independenți, oameni interesanți veniți spre noi din mediul privat sau din societatea civilă. Este o platformă centristă, reformistă, cu multe elemente progresiste. Știu că termenul „progresist” sperie uneori, dar fără progres nu putem exista. Tot ceea ce înseamnă știință, educație, tehnologie este despre progres.
Avem candidați valoroși, precum Smaranda Enache, care deschide lista REPER pentru Senat, la Mureș. Este una dintre cele mai cunoscute activiste pentru drepturile minorităților etnice și fostă ambasadoare în Finlanda și Estonia. Roxana Dumitrache, politolog cu studii la London School of Economics și un doctorat în științe politice, deschide lista pentru Camera Deputaților, la Suceava. La București, pe lista pentru Senat, se află Octavian Berceanu, fost șef al Gărzii de Mediu.
Mai avem candidați precum Adrian Ionescu, consultant cu o carieră internațională în guvernanță și descentralizare, sau Florin Buhuceanu, activist pentru drepturile omului, aflat pe lista pentru Camera Deputaților, la București, alături de Cătălin Teniță, actual parlamentar REPER. La Cluj, lista la Senat este deschisă de Ciprian Mihali, cu o carieră diplomatică și universitară importantă, iar la Camera Deputaților lista este deschisă de mine. Dragoș Pâslaru, co-președinte REPER, deschide lista la Camera Deputaților, la Iași.
Ne-am concentrat mult și pe includerea tinerilor, care au fost până acum marginalizați în politică. Avem mulți tineri pe liste, cu CV-uri impresionante, care trebuie să fie implicați în luarea deciziilor.
Care sunt principalele teme pe care le propuneți în programul politic?
Programul nostru politic, scris împreună cu experți, include șase capitole principale. Pe primul loc este educația, pentru care propunem alocarea a 6% din PIB, conform legii. Sistemul educațional trebuie reformat pentru a pregăti tinerii pentru piața muncii actuale și viitoare.
Sprijinul pentru antreprenori este o altă prioritate a noastră. Propunem crearea unui fond național de 10 miliarde de euro, pentru a stimula inițiativele private. Acești bani există, însă nu sunt folosiți eficient, din lipsă de interes și de strategie. Un alt punct esențial este utilizarea corectă a fondurilor europene și a Programului Național de Redresare și Reziliență. Aceste resurse reprezintă o oportunitate unică pentru România, pe care nu ne putem permite să o ratăm.
În programul nostru avem, de asemenea, politici dedicate tinerilor, care trebuie să fie implicați activ în procesul decizional. Probleme precum educația, oportunitățile de studiu și locurile de muncă sunt priorități pentru noi. Ne concentrăm și pe protecția mediului, o temă susținută de colegi precum Octavian Berceanu. Tranziția verde și politicile de mediu sunt esențiale pentru sănătatea și viitorul nostru.
Pe cine, de pe scena politică, nu ați vedea ca partener de dialog?
Nu avem ce discuta cu extremiștii sau cu cei care promovează populismul. Cred că extremismul și retorica anti-europeană fac foarte mult rău României. De asemenea, nu putem colabora cu partide care își asumă public o agendă pro-Rusia.
Votul anti-sistem nu trebuie să însemne un vot pentru extremism, ci pentru partide tinere, reformiste, care au soluții și un plan pentru România. Un vot anti-sistem poate fi, în același timp, un vot acordat partidelor mai mici, tinere, cu forțe proaspete, care au un plan, o agendă și un program bine structurat pentru construcție – pentru România, pentru generația aceasta despre care vorbim astăzi, de tineri, și pentru ceea ce trebuie să facă România în următorii zece ani.
Acum, nu mai există nimeni care să ne tragă de mânecă și să ne roage frumos să intrăm în Uniunea Europeană sau în NATO. Aceste vremuri au trecut. Fiecare stat are grijă, în primul rând, de propria-i „ogradă,” mai ales în contextul războiului din Europa și al celui din Orientul Mijlociu, care nu se vor termina mâine.
Sunt evenimente ce vor dura și care, da, afectează grav democrațiile și economiile noastre, chiar dacă nu ne dăm seama foarte clar în acest moment. Totuși, efectele lor se văd deja, poate nu suficient de puternic pentru a realiza unde ne aflăm. Cred însă că aceste efecte vor deveni tot mai evidente în perioada următoare.
În situații de criză și război, populismul și extremismul cresc. Oamenii, poate și din frică, găsesc tot felul de motive pentru a sancționa, într-un fel sau altul, niște sisteme care nu au fost tocmai corecte și transparente cu ei. În același timp, trebuie să fie conștienți de consecințele unui astfel de vot.
Percepția electoratului este că, în general, clasa politică a ultimilor ani a făcut mai mult rău decât bine. Dacă ne uităm la realitatea în care trăim, această percepție este corectă. Putem lua orice sistem – sănătate, educație, cultură, economie – și vedem că a eșuat. Cum mai convingem oamenii că au ce alege, că au de ce merge la vot?
În ceea ce privește REPER, pot spune că, doar cu o mână de parlamentari, am reușit să transformăm în legi proiecte importante. Aș aminti modificarea Codului Penal în ceea ce privește hărțuirea sexuală sau programul „Masă caldă în școală.”
Sigur, nu avem capacitatea și resursele pe care le au partidele clasice. Știm asta foarte bine. Dar avem multă energie. Și avem curaj, precum și încrederea că România merită mult mai mult decât oferta politică de astăzi.
Știu că există o oboseală generală legată de a alege mereu „răul cel mai mic.” Tot auzim asta cu toții. Dar există și variante bune, trebuie doar ca oamenii să le vadă și să le dea o șansă. Noi ne-am selectat candidații pentru parlamentare astfel încât să mizăm pe profesioniști, pe oameni cu educație solidă, cu viziune.
Știu că lucrurile nu se întâmplă peste noapte, deși există așteptarea în societate să se întâmple. Dar haideți să ne gândim la ce ar însemna o reformă a educației în România, care să dea rezultate. Asta ar presupune aproximativ 10 ani de implementare serioasă a politicilor de educație, fără să mai schimbăm secretarii de stat și miniștrii „ca pe șosete,” cu funcționarea efectivă a ceea ce a fost deja adoptat și asumat legislativ. Sunt lucruri care durează, dar de care avem nevoie pentru a putea face reforme durabile.
Ramona Ursu e ziaristă. Din convingere. Adoră să scrie. Să vorbească. Să descopere. Dar mai ales să-i asculte pe oameni.
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
