„Trăiască Garda! ” – s-a auzit recent în plenul Parlamentului României. Nu s-a spus în șoaptă, sau în gând, așa cum am putea crede, știind că există o lege care interzice astfel de manifestări. Ci cu o voce clară, răspicată, să nu existe interpretări.
La ce fel de gardă făcea referire doamna senator este evident, de vreme ce strigătul de luptă a fost menit să condimenteze declarațiile antisemite, sperând ca astfel să ridice scorul electoral al candidaților care au preluat toate apucăturile membrilor Legiunii (mai puțin, slavă Domnului, salutul cu mâna ridicată oblic în față).
Știm că nostalgia legionară este și a fost mereu prezentă în societatea românească. Și astfel de manifestări, câtă vreme rămân fenomene marginale, trebuie mai mult să ne scârbească, decât să ne sperie. Ce mi se pare, însă, periculos este ușurința cu care s-a trecut peste acest moment în societate, în mediul politic și, mai ales, în Parlament.
Este campanie electorală și, în lipsa unor programe și dezbateri ideologice, astfel de manifestări extremiste nu fac altceva decât să simplifice lupta electorală. Cu cat naționaliștii sunt mai xenofobi, cu cât extremiștii sunt mai radicali, cu atât e mai ușor să faci campanie electorală.
Spui nu ce ai vrea să faci tu dacă câștigi alegerile, ci mai ales spui de ce trebuie să ne fie frică nouă, alegătorilor, în cazul in care partidele suveraniste ar ajunge să ne reprezinte în Europa. Rabufnirea senatoarei Șoșoacă nu face altceva decât să ajute PSD-PNL în a câștiga alegerile permițând, chiar și la cel mai înalt nivel, discursul legionaroid.
Din acest motiv nimeni nu a sancționat încercarea de resuscitare a mișcării legionare.
Note de subsol
În România fascismul nu a fost importat din Germania sau Italia.
9 februarie 1920. Ziarul din Iași „Gazeta Conștiinței Naționale” publica „Crezul socialismului național-creștin”, articol-manifest semnat de Corneliu Zelea Codreanu și Constantin Pancu. Un fel de „Capitalul”, „Mein Kampf”, „Ce-i de făcut?”. Ideologic, Corneliu Zelea Codreanu devansa celebrul discurs din ” Die Burgerbraukeller Bierhalle”, din Munchen, din toamna anului 1923. În același an, 1920, la Cluj, așa-numitul căpitan reușea (la un congres studențesc la Cluj) să treacă la vot o rezoluție care îi discrimina pe studenții evrei. Cât de mult se asemăna sloganul lui Trump cu al lui Codreanu! Zicea Corneliu Zelea Codreanu: „Sa facem o țară ca soarele sfânt de pe cer!”.
Acest tip de electorat a fost întotdeauna aici. Cu procente asemănătoare. Alegerile din 20 decembrie 1937 sunt câștigate de PNL (35,92%), urmează PNȚ (20,40%) și Partidul „Totul pentru Țara” (15,58%), aripa politică a Mișcării legionare, denumită și Legiunea Arhanghelului Mihail, sau Garda de fier.
Național-creștinismul s-a transformat în național-comunism. Acest tip de ideologie a fost îmbrățișat de Nicolae Ceaușescu, în detrimentul doctrinei internaționalismului comunist. Acest lucru a însemnat depărtarea de Moscova, dar și crearea propriului cult al personalității. Ceaușescu nu mai era vasalul Moscovei, ci unicul dictator al României. Pentru a fi iubit, Ceaușescu trebuia să arate clar, fără ocolișuri, dușmanul care ne urăște și de care doar el ne poate salva: rușii, ungurii, adică agenturilii. De câte ori avea probleme apela la aceeași sperietoare. 1956 – revoluția maghiară anticomunistă avea și scopul (secret) de a anexa Ardealul, ni se spunea. 1969 – după intervenția în Cehoslovacia urma, spunea Ceaușescu, intervenția în România, cu scopul vădit de a, (din nou), anexa (evident) Ardealul.
Să accepți, în 2024, un astfel de comportament în Parlament, motivat de existența unei campanii electorale, este foarte periculos. (Ne amintim că legiunea a executat, în anii 30, trei prim-miniștri și a comis sute de crime.)
Campania de acum trece, dar acceptarea tacită a dezvoltării cultului legionar va avea urmări în societatea românească, mult timp. În goana după voturi, partide declarat europene, îmbrățișează discursul naționalist. Ei își creează, însă, un anume tip de electorat pe care va fi extrem de greu să-l readuci din iluzoriile brațe ale noii gărzi.
În Timișoara, cel puțin, în orașul multiculturalității și multietnicității (definite și de Proclamația de la Timișoara) ideile aberante de la începutul secolului trecut (naționaliste, fasciste) vor fi ținute la distanță, cu siguranță, de votul timișorenilor.
Florian Mihalcea
Florian Mihalcea este președintele Societății Timișoara
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
