Dezbaterea electorală dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programat în 3 noiembrie 2024, a fost, așa cum era de așteptat, o întâlnire între Vest și Est. Între decență și hoție. Între adevăr și minciună.
Din punctul acesta de vedere, faptul că cei doi candidați s-au intersectat într-un dialog fără moderator le-ar putea fi de folos unor cetățeni din Moldova care, poate, mai aveau nevoie de un argument în plus pentru a se decide cu cine doresc să meargă mai departe țara lor: cu Rusia sau cu Occidentul?
Altfel, dezbaterea a fost încă un prilej folosit de reprezentantul mafiei ruse la prezidențialele din Moldova, Stoianoglo, de etnie găgăuză, posesor (și) de cetățenie română, să mintă cu nerușinare inclusiv despre România. Și a făcut-o într-o limbă română stâlcită, comparativ cu o rusă pe care, așa cum ne-a arătat și în dezbaterea de duminică, o stăpânește excelent.
Întrebat de Maia Sandu „Cum credeţi dvs. că puteţi să construiţi o relaţie bună cu vecinul nostru cel mai important, România?”, în condițiile în care „sunteţi cetăţean român, dar sunteţi susţinut de un partid care sperie moldovenii cu România”, Alexandr Stoianoglo a apelat la una dintre cele mai perverse metode de dezinformare și de manipulare a opiniei publice: amestecarea adevărului cu minciuna:
„Într-adevăr, statul românesc a acordat un sprijin în cele mai complicate situaţii pentru ţara noastră. În acelaşi timp, practic, cu România nu am realizat niciun proiect investiţional regional care ar putea apropia Republica Moldova la Uniunea Europeană. Eu deja am adus aşa, un exemplu, că 30 de ani, sau mai mult de 20 de ani, vorbim despre relaţiile bune cu România şi, până acum, nu am construit un drum direct, un tren de la Chişinău până la Bucureşti. De aceea, haideţi să lăsăm declaraţiile aparte şi trecem la realizări concrete!”.
Maia Sanda a replicat pe loc, susținând că cele spuse de Stoianoglo, precum că nu există proiecte importante între România și Republica Moldova, este „o ofensă” adusă românilor. Și, într-adevăr, este nu doar o minciună, ci și o ofensă adusă românilor.
Gazodoctul Iași – Ungheni – Chișinău, construirea a două poduri noi peste Prut, crearea unei infrastructuri energetice și furnizarea, de către România, de gaze naturale, de energie electrică, de păcură, astfel încât Republica Moldova să nu mai fie dependentă energetic de Rusia, cumpărarea și donarea de autobuze școlare de către România (sunt cel puțin 4 milioane de euro investite de România în proiectul „Dezvoltarea transportului școlar” din Moldova), înființarea SMURD în Republica Moldova și finanțarea acestui serviciu de către statul român, acordarea a peste 6 milioane de euro pentru programul de dezvoltare rurală „Satul European”. Și astea sunt doar câteva dintre proiectele strategice sprijinite de România și dezvoltate împreună cu Republica Moldova.
La începutul lui 2024, Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova în România, declara că „Republica Moldova a semnat, în 2014, acordul de asociere în Uniunea Europeană (UE). De asemenea, a semnat şi acordul de liber schimb comprehensiv şi aprofundat cu UE. Din acel moment, pe durata a 10 ani, comerţul nostru cu România s-a triplat, de la un miliard de euro la trei miliarde de euro. România a devenit astăzi primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând cu mult, cu foarte mult, Federaţia Rusă şi alte state partenere ale Republicii Moldova”. Diplomatul mai arăta că România este, totodată, şi primul investitor „străin” în Moldova, cu peste 400 de milioane de euro.
După dezbaterea dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, mă întreb dacă va apărea, așa cum cred că ar fi firesc, o reacție a liderilor politici de la București cu privire la minciunile aruncate în spațiul public de candidatul pro-rus, care vizează direct România? Sau tema dezinformării și a demonizării României peste Prut, de către locotenenții Moscovei, nu e la fel de importantă precum nimicurile dezbătute zilnic în campania electorală de la noi? Și nici suficient de importantă ca să-i strice liniștea domnului președinte Klaus Iohannis, ocupat cu relaxarea între două vacanțe de lux pe banii noștri?
Câteva detalii despre pro-rusul Alexandr Stoianoglo:
Pentru cei care nu știu, candidatul Partidului Socialiștilor, fost procuror general al Republicii Moldova, este vizat de mai multe dosare penale. Conform Raportului Comisiei de Evaluare a performanțelor procurorului general Alexandr Stoianoglo, publicat în mai 2022 de Ziarul de Gardă, acesta a primit calificativul „nesatisfăcător”.
La momentul evaluării lui din 2022, Alexandr Stoianoglo era suspendat din funcție, având un dosar de corupție. Anterior, în octombrie 2021, acesta fusese arestat de Procuratura Anticorupție, fiind plasat în arest la domiciliu, până în 2022, fiind acuzat de corupere pasivă și de abuz de putere.
Conform procurorilor moldoveni, Stoiangolo ar fi pus umărul la modificarea unei legi care a facilitat dezvoltarea unei scheme de spălare de bani, peste 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia, prin intermediul unor instituții bancare și judecătorești din Republica Moldova. Supranumit Dosarul „Laundromat” sau „Spălătoria Rusească”, în această schemă de spălare de bani erau implicați, între alții, oligarhii Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și Veaceslav Platon.
Alexandr Stoianoglo a fost propus drept candidat la prezidențiale de pro-rusul Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor și ex-președinte al Republicii Moldova. Legătura strânsă dintre Stoianoglo și Dodon nu este doar una pe linie politică.
Conform Raportului Comisiei de Evaluare a lui Stoianoglo, din 2022, acesta era acuzat că, în calitate de procuror general, a avut o „abordare selectivă a cazurilor de sensibilitate publică (cazul Bahamas, cazul vacanțelor de lux ale lui Igor Dodon, dosarul finanțărilor PSRM etc.)” sau că „sesizările adresate Procuraturii Generale pe numele fostului Președinte al Republicii Moldova Igor Dodon au rămas fără a fi investigate”.
Conform aceluiași Raport, Stoianoglo este acuzat de „inițierea dubioasă a procedurilor de revizuire și renunțarea nejustificată la învinuire (cauza Veaceslav Platon, cauzele judecătorilor implicați în dosarul numit generic Laundromat)” și de „lipsa de reacție, implicare și intervenție eficientă în gestiunea dosarului penal pornit urmare a procedurii defectuoase de expulzare a profesorilor turci (cauza Vasile Botnari), a dosarului numit generic „Laundromat”, a dosarului Ilan Shor, a cauzelor Vladimir Plahotniuc și Vladimir Andronachi”.
Ramona Ursu e ziaristă. Din convingere. Adoră să scrie. Să vorbească. Să descopere. Dar mai ales să-i asculte pe oameni.
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
